Proiectul a fost lansat cu scopul de a repopula localitățile afectate de un cutremur major în 1968 și să stopeze declinul demografic al zonelor rurale, care au pierdut 15 milioane de locuitori în ultimii 15 ani. Mulți oameni s-au mutat în străinătate sau în orașele din nordul Italiei pentru a munci acolo. Mussomeli mai are doar jumătate dintre cei 20.000 de locuitori de pe vremuri. Iar oamenii au preferat să dea casele municipalității, decât să plătească impozite pe proprietate.
Totuși, adevărul este că aceste case costă mult mai mult de un euro. Începând cu taxele de cumpărare, prețul crește rapid. „Un străin care vrea să cumpere o casă în Italia plătește circa 4.000 de euro pentru taxe notariale și agenția imobiliară”, spune Valeria Sorce, agent imobiliar.
Mai mult, unele case sunt într-o stare deplorabilă, iar cumpărătorii sunt obligați să le renoveze în cel mult 3 ani. Costul reparațiilor poate fi între 20.000 și 80.000 de euro, în funcție de starea imobilului. Uneori e nevoie să fie reconstruite complet.
„Trebuie să fii realist și să știi în ce te bagi”, spune un englez devenit proprietar, citat de Digi 24.
Alții, după ce au văzut cum stau lucrurile au preferat să-și cumpere case mai scumpe de un euro, dar într-o stare mult mai bună. La fel ca Bauer, și italienii preferă să cumpere de la proprietari privați, pentru a evita să plătească renovări costisitoare și termenul limită de 3 ani.
Acesta e motivul pentru care nu toate orașele din proiect au avut la fel de mult succes ca Mussomeli. În orășeul Carrega Ligure din nord, autorităților locale le-a fost greu să-i găsească pe proprietarii caselor abandonate și să-i convingă să le cedeze. Ca efect, nu au reușit să vândă nicio casă cu un euro.