Cum a reuşit o decizie luată pentru stabilizarea piețelor financiare să crească mortalitatea în spitale

O decizie de politică monetară luată cu scopul stabilizării piețelor financiare a produs, la ani distanță, efecte dramatice asupra sistemului sanitar dintr-o țară europeană. Un studiu recent arată că hotărârea Băncii Naționale a Elveției din 2011 privind cursul de schimb a declanșat un exod masiv de personal medical din Germania, cu impact direct asupra mortalității pacienților din spitalele de frontieră.

O decizie financiară cu efecte neașteptate

În 2011, Banca Națională a Elveției a stabilit un prag minim de 1,20 franci pentru un euro, o măsură menită să limiteze aprecierea monedei naționale. Efectul colateral a fost însă accentuarea diferențelor salariale dintre Elveția și statele vecine, în special Germania, unde personalul medical era deja sub presiune.

Consecințele acestei decizii sunt analizate într-un studiu realizat de Centrul pentru Cercetări Economice Europene și Institutul Ifo, publicat în ianuarie 2026, care urmărește evoluțiile din perioada 2006-2017.

Spitale rămase fără personal calificat

Potrivit cercetării, spitalele germane din zonele de frontieră au pierdut ireversibil aproximativ 12% din personalul medical calificat, atras de salariile semnificativ mai mari din Elveția. Această pierdere nu a fost compensată în timp util, iar efectele s-au propagat rapid în activitatea spitalelor.

14:58, 16.01.2026 • Internațional

Refugiat ucrainean „de lux”, obligat să returneze 72.000 de euro. Avea Porsche și mergea în vacanțe scumpe pe banii statului

08:11, 09.01.2026 • ACTUALITATE

Scandalul avionului escortat de F-18: Nicușor Dan publică înregistrarea din carlingă. „Gest de respect” sau procedură de rutină?

Numărul pacienților repartizați unui singur asistent a crescut cu 10%, iar probabilitatea realizării unor intervenții chirurgicale necesare a scăzut cu 12%. Presiunea asupra sistemului a afectat nu doar calitatea actului medical, ci și șansele de supraviețuire ale pacienților.

Mortalitate mai mare în cazurile de urgență

Studiul arată că mortalitatea în spitalele de frontieră a crescut, în medie, cu 4,4%, un procent considerat semnificativ în termeni de sănătate publică. Impactul a fost însă mult mai sever în rândul pacienților vârstnici și al celor cu afecțiuni acute.

În cazurile de urgență, creșterile sunt dramatice: mortalitatea asociată infarctului a crescut cu 11,6%, iar cea cauzată de sepsis cu 17,7%. Aceste evoluții au contribuit la o scădere a speranței de viață cu 0,28 ani în regiunile de frontieră germane, în contrast cu restul țării, unde longevitatea a continuat să crească.

Deși regiunile de frontieră din Elveția au absorbit o parte importantă din personalul medical german, studiul arată că acest aflux nu a dus la o creștere a speranței de viață a populației locale. Migrația cadrelor medicale nu s-a tradus în îmbunătățiri vizibile ale stării de sănătate a elvețienilor, sugerând o redistribuire a resurselor, nu o creștere reală a capacității sistemului sanitar.

Un fenomen repetat în Europa de Nord

Cercetătorii indică un precedent similar la granița dintre Suedia și Norvegia, în perioada 2000–2015. Creșterea abruptă a prețului petrolului a generat o diferență salarială majoră, care a dus la dublarea numărului medicilor suedezi ce făceau naveta în Norvegia. Sistemul medical suedez a rămas subdimensionat, iar rata mortalității a crescut.

Acest efect a fost confirmat de analize economice publicate în 2024, care arată că politicile economice și diferențele salariale pot avea consecințe directe și măsurabile asupra sănătății publice.