Cum trăiesc unii de pe urma indemnizaţiilor pentru creşterea copilului

Procurorii din București au trimis în judecată patruzeci şi nouă de persoane care s-au ales cu sume importante de pe urma indemnizaţiilor pentru creşterea copilului. Acestea au fost obținute pe baza unor documente falsificate, fiind produs un prejudiciu de peste 4,3 milioane de lei.

În România, există numeroase persoane care trăiesc de pe urma indemnizaţiilor pentru creşterea copilului. Cel mai recent caz, miercuri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a anunţat că procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 49 de persoane, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi fals în declaraţii.

“În perioada 2017-2020 un număr de 60 de persoane fizice au solicitat şi obţinut în mod fraudulos indemnizaţii pentru creşterea copilului acordate de Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti folosind în acest sens înscrisuri falsificate ce atestau angajarea lor fictivă la diferite societăţi comerciale, îndeplinirea stagiului minim de cotizare şi veniturile realizate”, au precizat reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Schema indemnizațiilor

Schema după care acționa rețeaua indemnizațiilor pentru creșterea copilului era următoarea: angajarea fictivă se realiza prin emiterea unor adeverinţe de venit şi decizii de suspendare a contractelor individuale de muncă falsificate, dar şi prin înregistrarea pe site-ul ANAF a unor declaraţii fiscale.

Concret, documentaţia întocmită atesta, în mod nereal, că beneficiarii au fost angajaţi în cadrul societăţilor comerciale respective şi că au obţinut venituri de natură salarială pe o perioadă de 12 luni consecutive din ultimele 24 de luni, anterior naşterii copilului. Așa se îndeplinea stagiul minim de cotizare impus de dispoziţiile O.U.G. nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

“Funcţiile ocupate şi salariile raportate nu erau în concordanţă cu pregătirea inculpaţilor şi nici cu poziţiile sau veniturile pe care aceştia le-au avut anterior în cadrul altor societăţi comerciale. În general, beneficiarii indemnizaţiilor erau persoane fără posibilităţi materiale care anterior naşterii copilului, fie nu au avut niciun contract de muncă, fie au desfăşurat activităţi în cadrul unor societăţi comerciale însă veniturile realizate erau mici. Întrucât beneficiarii nu realizau venituri sau realizau venituri mici, raportat la calificarea lor, cunoşteau faptul că nu îndeplineau condiţiile impuse de lege pentru obţinerea indemnizaţilor pentru creşterea copilului şi astfel au apelat la diferite persoane în vederea obţinerii adeverinţelor de venit falsificate”, au precizat procurorii.

Mai trebuie precizat că persoanele angajate fictiv nu au desfăşurat niciun fel de activitatea lucrativă în cadrul societăţilor comerciale şi nici nu au încasat venituri de la acestea.

După ce au întocmit formele de angajare fictivă, la scurt timp, inculpaţii au depus cereri pentru obţinerea indemnizaţilor pentru creşterea copilului, au precizat procurorii.

Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti s-a trezit astfel cu un prejudiciu de 4.356.907 lei, din care a fost recuperată în faza de urmărire penală suma de 1.368.448 lei.

Anterior, în aceeaşi cauză au fost încheiate 12 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este cea care se va ocupa de soluţionarea dosarului.