Cum s-a făcut țăndări fabrica de geamuri Buzău. Electricitatea companiei, căpușată pentru Bitcoin

Publicat: 23 aug. 2023, 09:30, de Vlad Stefan Orjan, în ECONOMIE , ? cititori
Cum s-a făcut țăndări fabrica de geamuri Buzău. Electricitatea companiei, căpușată pentru Bitcoin

Fabrica de geamuri din Buzău se numără printre cazurile exemplare de privatizări nereușite. Acest gigant industrial, care cândva se mândrea cu titlul de cel mai mare producător de sticlă din sud-estul Europei și contribuia la îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor din Buzău, se regăsește acum într-o stare de ruină. Într-o ediție a emisiunii „Culisele statului paralel”, Anca Alexandrescu a făcut public modul în care statul a șters datoriile care au adus compania în pragul colapsului și a abordat subiectul unei privatizări cu favoritism.

Modul în care dezastrul a fost pus în aplicare se regăsește și în povestea acestei fabrici, inaugurată în anul 1969, care inițial furniza recipiente pentru băuturi și apoi a evoluat spre producția de geamuri pentru mașini, sticlă utilizată în cuptoare, lăzi și vitrine frigorifice. După anul 1989, cererea pentru aceste produse a crescut rapid, însoțită de extinderea posibilităților oamenilor de a le achiziționa. Angajații fabricii erau încrezători că instituția lor era stabilă și că viitorul arăta promițător. Cu toate acestea, în ciuda impresiei pozitive din zona de producție, fabrica acumula datorii înregistrate pe hârtie. A pierdut contract după contract într-un mod care părea aproape inexplicabil, potrivit relatărilor foștilor angajați.

Un document datat 31 august 2005, emis de Consiliul Concurenței, dezvăluie că statul român a acționat într-un mod favorabil pentru fabrica Gerom. În anul 2002, s-a recurs din nou la strategia ștergerii datoriilor, chiar înainte de procesul de privatizare. Această abordare a părut fără sens pentru economiști, însă a fost percepută ca un cadou făcut unor indivizi avizi de profit în opinia publică. Conform documentului oficial emis de Consiliul Concurenței, S.C. GEROM S.A. Buzău a beneficiat în cadrul procesului de privatizare de facilități din partea AVAS și a Ministerului Finanțelor în valoare totală de 15 milioane de lei, detaliate astfel:

  • scutirea de la plata datoriilor, dobânzilor și penalităților de întârziere, în sumă de 7,5 milioane de lei;
  • transformarea datoriilor în acțiuni, cu o valoare de 7,5 milioane de lei;
  • eșalonarea plăților, în cuantum de 56.200 de lei.

(Sursă: Consiliul Concurenței, DECIZIA nr. 162 din 31.08.2005)

Din textul menționat, se deduc și cauzele declinului. „Din cauza insuficienței resurselor destinate modernizării fluxurilor tehnologice, care se bazau pe echipamente din anii 1980 – excepție făcând instalația pentru parbrize duplex, de generație 1990 – societatea nu a fost aleasă de către SC Automobile Dacia SA ca furnizor pentru noile modele Solenza și Logan”. Dacia reprezenta cel mai important client al fabricii Gerom.

Compania GEROM a fost subiectul unei privatizări în proporție de 86,21% către IAMSAT PRODCONSTRUCT SA Pitești, companie deținută de omul de afaceri Cătălin Bulf. Acesta este în prezent liderul PMP Argeș și a deținut anterior o poziție în Consiliul Județean. În intervalul ianuarie 2020 – aprilie 2021, Cătălin Bulf a ocupat funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei. Numele său a fost asociat și cu declinul companiei Foraj Sonde București, iar raportul ONU „Petrol contra hrană”, care se concentrează pe încălcările embargoului asupra Irakului, l-a menționat.

În perioada respectivă, IAMSAT PRODCONSTRUCT înregistra datorii în valoare de peste 860 de milioane de lei vechi.

Consiliul Concurenței a constatat că noul acționar majoritar al companiei Gerom nu ar fi putut să implementeze măsurile de tehnologizare menționate în contractul de achiziție și, în consecință, a cedat pachetul majoritar de acțiuni către SC HYSTRIA EXPERT SRL București. Această companie avea ca acționar principal un offshore din Cipru și se crede că este controlată, conform informațiilor mediatice, de fostul vicepreședinte al LukOil, Nicolae Ciornîi, alături de Valeriu Guma, fost deputat PDM în Republica Moldova.

În 2013, Valeriu Guma a fost condamnat la închisoare pentru infracțiuni de corupție. A fost găsit vinovat că a dat mită directorului general al Direcției Juridice din cadrul AVAS în valoare de 400.000 de euro, pentru a influența aprobarea menținerii contractului de privatizare pentru o companie în care era acționar, respectiv Gerom. În acest contract se stipulau condiții privind modernizarea și investițiile la fabrica de geamuri, în conformitate cu angajamentele față de statul român.

Decizia finală a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România l-a condamnat pe Guma la 4 ani de închisoare cu executare. Totuși, în octombrie 2014, Tribunalul București a solicitat Republicii Moldova recunoașterea și executarea sentinței penale pentru Guma, care era dat în urmărire internațională. Un an mai târziu, Judecătoria Buiucani a schimbat pedeapsa cu închisoarea cu executare în 4 ani de închisoare cu suspendare, justificând decizia prin importanța sa pentru familia sa.

În anul 2017, fabrica de geamuri Gerom a intrat în insolvență, acumulând datorii de 11 milioane de euro. Parte din aceste datorii proveneau de la Jet Wash MBG SRL, o spălătorie pentru vehicule grele care din 2016 se confruntase cu probleme legate de alimentarea cu energie electrică de la instalațiile fabricii Gerom.

Uzină de Bitcoin, ascunsă în România: ce ”combinație” au făcut cu factura la curent

De asemenea, spălătoria auto a obținut fonduri europene nerambursabile de aproape 200.000 de euro prin Programul Operațional Regional în iunie 2018. Aceste fonduri au fost folosite pentru achiziționarea de echipamente IT destinate procesării datelor, care ulterior au fost utilizate în operațiuni de minerit de criptomonede.

Această afacere stranie exemplifică modul în care granturile reale pot fi direcționate către generarea de monedă virtuală și cum statul poate fi implicat în susținerea indirectă a industriei criptomonedelor prin plata de facturi de electricitate substanțiale pentru investitorii în acest domeniu.

Mineritul de bitcoin reprezintă un proces esențial pentru securizarea tranzacțiilor blockchain. Minerii primesc comisioane pentru fiecare tranzacție validată. Din moment ce monedele virtuale nu sunt centralizate și nu sunt susținute de o bancă, minerii au rolul de a menține rețeaua în funcțiune. Mineritul de bitcoin necesită însă echipamente specializate și o cantitate semnificativă de energie electrică.

Spălătoria auto Jet Wash MBG SRL utilizase o rețea electrică intens consumatoare, direct conectată la sursele de energie ale fabricii Gerom. Cauțiunea uzinei și transmiterea acestor resurse către Jet Wash au fost posibile cu ajutorul conducerii anterioare a companiei, conform investigațiilor Profit.ro. De asemenea, se susține că Jet Wash MBG SRL a produs daune de 2,5 milioane de lei companiei Gerom prin consumul de energie electrică și distrugerea unor echipamente, inclusiv transformatoare.