Semnele dezastrului economic: plătești azi, încasezi la toamnă. Boala cronică a cash-flow-ului pune la pământ constructorii români

Sectorul construcțiilor se numără printre domeniile cele mai afectate de deteriorarea mediului de afaceri din România la începutul anului 2026, pe fondul creșterii numărului de insolvențe și al presiunilor financiare tot mai vizibile din economie. 

Potrivit unei analize Sierra Quadrant, în primele două luni ale anului au fost înregistrate aproape 1.100 de insolvențe noi la nivel național, ceea ce reprezintă o creștere de peste 13% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același interval, mii de firme și-au încetat activitatea, semnalând o deteriorare accelerată a mediului privat și o presiune tot mai mare asupra companiilor mici și mijlocii.

Construcțiile, în topul sectoarelor cu cel mai ridicat nivel de vulnerabilitate

Construcțiile se află, alături de comerț și industria prelucrătoare, printre sectoarele cu cel mai ridicat nivel de vulnerabilitate. Evoluția este determinată de un cumul de factori: creșterea costurilor de finanțare, scumpirea materialelor de construcții, presiunea fiscală și întârzierile recurente la plată pe lanțurile de subcontractare. În acest context, diferența dintre activitatea vizibilă din teren și stabilitatea financiară reală a companiilor devine tot mai accentuată.

Datele din piață arată, de asemenea, o expunere ridicată a sectorului imobiliar. Peste 60% dintre dezvoltatorii imobiliari din România sunt estimați în risc de insolvență, iar datoriile cumulate ale sectorului au depășit 35 de miliarde de lei, aproximativ dublu față de nivelul de acum un deceniu. Bucureștiul rămâne epicentrul acestei vulnerabilități, cu peste 2.300 de dezvoltatori considerați în risc ridicat sau foarte ridicat dintr-un total de aproximativ 3.000 activi. Consultanții de la Frames estimează că tendința de creștere a insolvențelor ar putea continua și în 2026.

11:01, 20.05.2026 • ECONOMIE

CFR Marfă cere intrarea în faliment. Activele și o parte din operațiuni vor fi preluate de Carpatica Feroviar

10:13, 20.05.2026 • ECONOMIE

Oltchim, un faliment greu de dus la capăt: datorii de milioane, conturi aproape goale și tranzacții blocate de avizele CSAT

„Construcțiile reprezintă 9% din PIB-ul României – cea mai mare pondere din Uniunea Europeană. Și totuși, marja se subțiază de la lună la lună, iar fluxul de numerar devine, treptat, principalul vostru job”, afirmă Liviu Sav, co-fondator BRIDGE-to-INFORMATION și SMARTreports, în cadrul unei serii de evenimente dedicate antreprenorilor din domeniu.

În practică, modelul de business din construcții rămâne profund dependent de cash-flow. Costurile apar imediat — materiale, salarii, utilaje, transport și logistică — în timp ce încasările sunt întârziate, etapizate și condiționate de procese administrative sau de decontări succesive. Într-un mediu cu inflație ridicată și costuri de finanțare încă mari, acest decalaj devine una dintre principalele surse de dezechilibru financiar.

„Trei forțe apasă simultan asupra companiilor: costuri care se plătesc azi, încasări care vin târziu și lipsa forței de muncă”, sintetizează Liviu Sav.

În acest context, multe firme din construcții se confruntă cu blocaje de lichiditate, mai ales în proiectele care implică parteneriate publice sau dezvoltatori privați cu cicluri lungi de plată. Dependența de fluxuri constante de numerar face ca orice întârziere să se propage rapid în lanțul de subcontractare și să genereze dezechilibre în serie.

Mugur Isărescu: Economia funcționează sub potențial

Această evoluție economică se suprapune peste o perspectivă macroeconomică mai puțin favorabilă. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit în această săptămână despre „deviația negativă a PIB-ului”, respectiv o economie care funcționează sub potențial, pe fondul unei cereri mai slabe și al unei activități economice încetinite. În esență, este vorba despre o răcire a economiei, care contribuie la temperarea inflației, dar în același timp amplifică presiunile asupra sectoarelor sensibile la ciclul economic, precum construcțiile.

Într-un astfel de cadru macroeconomic, sectorul construcțiilor devine unul dintre cele mai expuse. Deși activitatea operațională poate rămâne ridicată, presiunile din zona de cash-flow, costurile ridicate și accesul mai dificil la finanțare reduc capacitatea companiilor de a-și susține ritmul de creștere. În plus, reducerea marjelor de profit din ultimii ani accentuează vulnerabilitatea firmelor la orice întârziere de plată sau șoc de cost.

Din perspectiva descrisă de Isărescu, încetinirea economiei are un efect dublu: pe de o parte contribuie la temperarea inflației, dar pe de altă parte crește presiunea de selecție în economie, afectând în mod direct sectoarele cu structură fragilă de finanțare. În construcții, unde lichiditatea este esențială pentru funcționarea zilnică, această combinație între cerere mai slabă și costuri ridicate generează un risc crescut de blocaje financiare.

Cauzele blocajului din construcții

Companiile de construcții din România sunt prinse într-un context financiar complex, determinat de mai mulți factori care se suprapun.

Un prim factor este dependența ridicată de plățile statului. O mare parte dintre proiectele de infrastructură sunt finanțate din fonduri europene, PNRR sau bugete publice locale, însă decontările sunt adesea întârziate. În construcții, costurile apar imediat, dar încasările pot veni după luni de zile, ceea ce obligă companiile să finanțeze din surse proprii sau din credit activitatea curentă.

„În contextul incertitudinilor interne și al semnelor de întrebare privind atragerea fondurilor europene, sectorul construcțiilor se află într-un moment de cumpănă. O eventuală frânare a investițiilor publice ar putea genera efecte negative importante în întregul sector”, susține Alexandru Atanasiu, Head of Construction Services la Colliers.

Al doilea factor îl reprezintă creșterea costurilor operaționale și fiscale. Inflația din ultimii ani, combinată cu modificările fiscale — inclusiv eliminarea unor facilități specifice sectorului și introducerea unor taxe suplimentare pe cifra de afaceri — a redus semnificativ marjele de profit. În numeroase cazuri, proiectele sunt derulate la limită de rentabilitate sau chiar în pierdere.

Al treilea factor este efectul de domino generat de creditul comercial. Întârzierile la plată din partea beneficiarilor principali se propagă către subcontractori și furnizori, afectând întregul lanț economic. În anumite situații, un singur blocaj de plată poate declanșa insolvența în lanț a mai multor firme interconectate.

Presiunea din datele oficiale

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), precum și analizele realizate de casele de insolvență precum CITR sau Coface, confirmă presiunea ridicată asupra mediului de afaceri. În primele luni ale anului, insolvențele au crescut cu peste 13–14% față de perioada similară anterioară.

Sectorul construcțiilor se menține constant pe podiumul vulnerabilității, fiind unul dintre domeniile cu cele mai multe proceduri de insolvență deschise. Totuși, „la un pas de insolvență” nu înseamnă automat faliment. În România, multe companii folosesc mecanisme de restructurare precum concordatul preventiv sau reorganizarea, pentru a-și stabiliza activitatea și a evita lichidarea.

Un exemplu recent este Moldocor SA, companie de construcții din Piatra-Neamț, activă din 1990, care a intrat în procedura de concordat preventiv pentru restructurarea datoriilor, în timp ce continuă derularea unor contracte de infrastructură de amploare.