Cum vrea statul să dea lovitura cu terenurile nisipoase din Oltenia. Afacerea momentului

Terenurile nisipoase din Oltenia ar putea să devină un El Dorado al panourilor fotovoltaice sau pentru eoliene, cel puțin așa își doresc mulți, dacă oricum agricultură nu se mai poate face aici. Cum producția de energie regenerabilă este la ordinea zilei, mai ales în contextul actual, este lesne de înțeles și interesul ridicat pentru această parte a țării.

De altfel, cele două entități ale statului, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS) și Agenţia Domeniilor Statului (ADS), care dețin suprafețe importante de teren în zonă, au planuri serioase în acest sens, după câte se pare.

“La Dăbuleni punem la dispoziție 800 ha de teren nisipos pe care nu se face nimic, dar vrem să gestionăm noi acest sistem de producție de energie și se pot face lucruri excepționale”, spune președintele ASAS, Valeriu Tabără.

Concret, aici ar putea să existe instalații pentru producerea energiei electrice într-un sistem dual, să fie înființate perdele forestiere și mai mult de atât ”s-ar putea recupera niște bani pentru bugetul de stat, dar si din concesionarea acestor suprafețe”, susține președintele ASAS.

Valeriu Tabără spune că în România există circa 2 mil. ha cu CES, teren necultivat, la care se adaugă încă 1,5 milioane de hectare de teren nefolosit, plus teresamente, autostradă, căi ferate care ar putea fi folosite pentru montarea de panouri fotovoltaice.

Planuri mari la ADS

La rândul ei, și ADS are planuri ambițioase pentru terenurile nisipoase din Oltenia. Șeful instituție, George Sava, spune că acestea vor fi incluse într-un program național de siguranță energetică.

“Este posibil ca aceste terenuri să fie arendate, se pare că terenurile de la Dăbuleni și Piscul Sadovei vor face obiectul unui program național de siguranță energetică pentru producerea de energie fotovoltaică de către statul român, nu de către privați, astfel încât banii să fie încasați de către statul român și de ADS, iar ulterior să fie utilizați doar pentru cumpărarea de terenuri agricole pentru statul român care să fie oferite fermierilor”, declară Sava.

De altfel, și Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a afirmat recent că instuția pe care o coordonează lucrează la un program de investiții în energia verde, care ar viza instalarea de panouri fotovoltaice pe terenurile agricole neproductive ale Agenției Domeniilor Statului (ADS). Se are în vedere, însă, și producția de energie eoliană, iar programul ar urma să fie realizat cu fonduri din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR).

Fenomenul deșertificării constituie o amenințare serioasă pentru zona de sud a Olteniei – zona de câmpie din judeţele Dolj, Olt şi Mehedinţi și riscă chiar să cuprindă şi Bucureştiul. Experții susțin că anual sunt scoase din circuitul agricol în jur de 1.000 ha,dabuleni  deșertul din sudul țării extinzându-se de la an la an.

Citeșete și Marcel Boloş a pus ochii pe “mii de hectare” de terenuri neproductive. Unde le-a găsit și ce vrea să facă cu ele