Curtea de Conturi Europeană: Contribuția bugetului UE la acțiunile în domeniul climei a fost supraevaluată

Uniunea Europeană nu a atins obiectivul de a cheltui cel puţin 20% din bugetul său pentru perioada 2014-2020 pentru acţiuni climatice, obiectiv pe care şi l-a impus ea însăşi, conform unui nou raport special publicat luni de Curtea de Conturi Europeană.

Comisia Europeană anunţase că UE a atins acest obiectiv de 20%, raportând că a cheltuit 216 miliarde de euro pentru acţiuni în domeniul climei. Însă, auditorii au constatat că cheltuielile raportate nu au fost întotdeauna relevante pentru acţiunile climatice şi că suma raportată ca fiind cheltuită în acest scop fusese supraevaluată cu cel puţin 72 de miliarde de euro.

Totodată, auditorii sunt îngrijoraţi că raportarea realizată de Comisie pentru perioada 2021-2027 ar putea continua să fie afectată de probleme de fiabilitate atunci când obiectivul în materie de cheltuieli legate de climă va fi majorat la 30%.

„Abordarea schimbărilor climatice este o prioritate-cheie pentru UE, care şi-a stabilit obiective ambiţioase în materie de energie şi climă. Curtea a constatat că, în perioada 2014-2020, nu toate cheltuielile legate de climă din bugetul UE care au fost raportate erau într-adevăr relevante pentru acţiunile climatice. Drept urmare, Curtea formulează mai multe recomandări în vederea unei corelări mai adecvate a cheltuielilor UE cu obiectivele acesteia în materie de energie şi climă. De exemplu, Curtea a recomandat Comisiei să justifice relevanţa pentru climă a finanţării pentru agricultură”, a declarat Joelle Elvinger, membru al Curţii care a condus acest audit.

Principalele domenii ale programelor de cheltuieli publice ale UE raportate ca fiind relevante pentru climă sunt agricultura, infrastructura şi coeziunea. Comisia atribuie coeficienţi diverselor componente ale programelor, în funcţie de contribuţia preconizată a acestora la acţiunile climatice.

Potrivit auditorilor, raportarea cu privire la cheltuielile legate de climă este afectată de deficienţe, care o fac să fie, în ansamblu, nefiabilă. Metoda actuală de urmărire a cheltuielilor se sprijină pe ipoteze: ea nu evaluează contribuţia finală la obiectivele climatice ale UE şi nu există un sistem care să monitorizeze rezultatele din domeniul climei.

Coeficienţii nu sunt întotdeauna realişti: în unele cazuri, cheltuielile se consideră a fi relevante pentru climă chiar dacă proiectele şi schemele pe care le finanţează au un impact minor sau niciun impact asupra climei (de exemplu, infrastructura în zonele rurale). În alte cazuri, efectele negative potenţiale nu sunt contabilizate (de exemplu, impactul negativ al emisiilor de dioxid de carbon).

Cheltuielile legate de climă sunt supraestimate în cea mai mare măsură în cadrul finanţării pentru agricultură: cu aproximativ 60 de miliarde de euro, potrivit auditorilor.

Comisia a raportat că 26% din finanţarea din domeniul agricol acordată de UE sau, cu alte cuvinte, aproximativ jumătate din cheltuielile totale ale UE în domeniul climei, erau relevante pentru climă. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul agricol în UE nu au scăzut din 2010.

În mod similar, auditorii consideră că Comisia a supraestimat contribuţia la obiectivele climatice a finanţării alocate principalelor subsectoare ale infrastructurii şi a finanţării pentru coeziune, cum ar fi transportul feroviar, energia electrică şi biomasa.

În urma aplicării unor coeficienţi mai rezonabili, auditorii au calculat valoarea probabilă a contribuţiei cheltuielilor relevante pentru climă din cadrul bugetului UE la circa 13% (aproximativ 144 de miliarde de euro), ceea ce diferă faţă de proporţia raportată de 20%.

Totodată, auditorii avertizează că există riscul ca sumele planificate sau angajate să nu fie cheltuite, ceea ce ar putea creşte şi mai mult, în mod artificial, cheltuielile raportate în domeniul climei.

Auditorii au analizat, de asemenea, modificările preconizate în ceea ce priveşte urmărirea cheltuielilor legate de climă după 2020, cu scopul de a sprijini Comisia să îmbunătăţească raportarea viitoare cu privire la cheltuielile legate de climă.

Auditorii îşi exprimă îngrijorarea cu privire la fiabilitatea raportării privind clima pentru perioada 2021-2027. În pofida îmbunătăţirilor propuse în ceea ce priveşte metodele de raportare, majoritatea problemelor identificate pentru perioada 2014-2020 persistă.

Instrumentul de finanţare NextGenerationEU (NGEU), introdus în 2020, încorporează principiul-cheie de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, conform căruia activităţile economice nu ar trebui să prezinte o ameninţare pentru obiectivele de mediu sau climatice. Auditorii au constatat însă că NGEU aduce cu sine noi provocări, din cauza legăturilor neclare dintre plăţi şi obiectivele climatice.