Dacian Cioloş este cetăţean francez?EXCLUSIV

Aflat dintotdeauna într-un con de umbră, fostul minuscul funcţionăraş agronom ajuns cu sprijinul nemijlocit al “ciumei roşii” comisar european, ba chiar şi premier al României, Dacian Julien Cioloş, face ce face pentru a intra în atenţia opiniei publice.

A depus vreodată Dacian Cioloș un jurământ de credinţã Franţei?

Autoînscăunat lider al unui nou partid de buzunar cu doctrină #newrezist, europarlamentarul a ieşit furtunos în lumina reflectoarelor cerând cu mânie proletară închiderea unei televiziuni din România care a îndrăznit să comenteze cauzele care au condus la decesul tragic a unei jurnaliste. Nu este pentru prima oară când declaraţiile sau acţiunile întreprinse de-a lungul vremii de Dacian Julien Cioloş au stârnit ample controverse. Interesant este însã că de fiecare dată când a fost prins cu mâţa-n sac, micuţul funcţionăraş cu aere de technocrat a preferat să tacă. Asta deoarece traseul pe care l-a urmat de-a lungul existenţei sale ridică mari semne de întrebare. Una dintre acestea se referă la cetăţenia lui Dacian Julien Cioloş. Are sau nu acesta şi cetăţenie franceză? Este o întrebare la care liderul Plus n-a răspuns niciodată. De aceea, Puterea îi cere public fostul funcţionăraş cu armata făcută la Securitate să infirme sau să confirme dacă a depus vreodată un jurământ de credinţă Franţei.

Cu ocazia unei recepţii oficiale care se consuma în data de 5 martie 2015 la Bucureşti, fostul ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei în România, Francois Saint – Paul, declara oficial că “domnul Dacian Cioloş are cetăţenie româno – franceză”. Discursul diplomatului a fost urmat şi de un comunicat în limba română, emis de Ambasadei Franţei la Bucureşti şi postat pe portalul său, în care se scria alb pe negru că “Dacian Julien Ciolos are dublă cetăţenie”.

Culmea, informaţia respectivă a stat pe site-ul Ambasadei Franţei la Bucureşti până în data de 12 noiembrie 2015, fără ca nimeni să se sesizeze. Insă, dupa ce informaţia privind dubla cetăţenie a lui Dacian Julien Cioloş a ieşit la iveală, oficialii Ambasadei Franţei la Bucuresti ce credeţi că au făcut? Au şters pur şi simplu comunicatul remis în data de 5 martie 2015 care conţinea declaraţia fostului ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei în România, Francois Saint – Paul.

Tot atunci, oficialii Ambasadei Franţei la Bucureşti au postat un comunicat oficial, foarte sec, cu următorul conţinut: „În ultimele zile au circulat comentarii conform cărora domnul Dacian Cioloş, premierul desemnat al României, ar avea cetăţenie franceză. Se pare că aceste comentarii au la origine un text publicat pe site-ul Ambasadei Franţei cu ocazia unei recepţii desfăşurate pe 5 martie 2015. Recepţia nu avea legătură cu domnul Dacian Cioloş, care de altfel nici nu a fost prezent. În textul în limba franceză publicat la acea vreme pe site-ul Ambasadei Franţei, se anunţa, printre altele, că domnul Dacian Cioloş are cetăţenie «româno-franceză», iar în versiunea română a comunicatului că are dublă cetăţenie. Această informaţie a fost eronată. Domnul Dacian Cioloş nu are cetăţenie franceză. Textul a fost retras astăzi (joi) de pe site-ul Ambasadei Franţei. Ambasadorul regretă difuzarea unei informaţii inexacte şi utilizarea acesteia în scopuri controversate. Ambasadorul îi prezintă cele mai sincere scuze domnului Dacian Cioloş”.

De unde aceasta „inadvertenţă” din partea unei Ambasade? Şi de ce „eroarea” asumată în luna martie, nu a fost nicodată negate sau observată până în noiembrie de către niciun oficial al Ambasadei Franţei la Bucureşti sau de către Dacian Julien Cioloş? Să fi fost doar o “greşeală” de comunicare din partea fostului ambasador francez la Bucureşti, care îşi asuma cu mândrie apartenenţa lui Dacian Julien Cioloş la poporul francez? 

Interesant este însă faptul că în comunicatul de negare a declaraţiei privind dubla cetăţenie a lui Dacian Cioloş fostul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei în România, Francois Saint – Paul, îşi cerea “sincere scuze” lui Dacian Julien Cioloş, deşi “eroarea de comunicare” fusese “îndreptată într-un mod neobişnuit, anume prin ştegerea de pe site-ului Ambasadei a comunicatului iniţial.

• “L’ Humanite” aruncă “bomba”: “Dacian Cioloş, al doilea comisar european francez?

Insă înaintea acestui “incident de comunicare” (nelămurit nici până în prezent), au mai existat însă şi altele care sugerau că Dacian Julien Cioloş ar avea şi cetăţăţenie franceză. Despre acestea nu a comentat însă nimeni.

Prima “eroare de comunicare” legată de cetăţenia lui Dacian Julien Cioloş s-a petrecut la începutul anului 2010. Mai precis în luna martie, la câteva luni după ce acesta fusese numit comisar european pentru agricultură, în ciuda criticilor aduse de britanici şi nemţi, care catalogau numirea „o alegere controversată” din cauza gestionării defectuoasă de către România a fondurilor europene, dar mai ales din cauza apropierii acestuia de Franţa.

La momentul respectiv, cotidianul francez “Ouest-France” aprecia că motivul indignării britanicilor a fost percepția că Dacian Julien Cioloș ar fi de fapt “un al doilea comisar francez”, date fiind legăturile sale strânse cu această țară.

Ştirile respective au apărut la acea vreme chiar şi în presa română.

Faptul că Dacian Julien Cioloş ar avea dublă cetăţenie şi ar fi “un al doilea comisar francez” a revenit în 5 martie 2010. Atunci, prestigiosul cotidian “L’ Humanite” titra: “Dacian Ciolos, le deuxième commisasaire européen français ?”. Adică, pe româneşte: “Dacian Cioloş, al doilea comisar european francez?”.  Textul în franceză al articolului respectiv nu lăsa loc de interpretări în privinţa faptului că Dacian Julien Cioloş ar avea dublă cetăţenie româno-franceză, atâta vreme cât din conţinutul acestuia reieşea că acesta a inaugurat în locul preşedintelui Franţei (!!!) de la acea vreme, Nicolas Sarkozy, Târgul de Agricultură de la Paris.  Dar iată textul original publicat de “L’ Humanite”, dar tradus în limba română: “Cel mai tânăr comisar european de la Bruxelles (40 de ani), Dacian Cioloş, a fost sub strălucirea reflectoarelor franceze de la Salonul (n.n. – francez) de agricultură. Prin inaugurarea acestui mare eveniment anual în locul preşedintelui Nicolas Sarkozy, comisarul european pentru agricultură a dat apă la moară celor care consideră că el este de fapt al doilea comisar european francez”

Culmea, nici atunci, atât Dacian Julien Cioloş, cât şi guvernanţii de la Paris  nu au lămurit răspunsul la o întrebare esenţială: Cum se face că un cetăţean român, care nu ar fi avut şi cetăţenie franceză, a fost nominalizat de Sarkozy să fie înlocuitorul său la ceremonia oficială de deschidere a unui Salon agricol de prestigiu – eveniment la care exista cutuma ca inaugurarea să fie făcută exclusiv de către preşedintele Franţei ?

In acelaşi articol, prestigiosul cotidian francez “L’ Humanite” insista pe legăturile strânse ale lui Dacian Julien Cioloş cu Franţa: “Inaugurând această întâlnire anuală majoră în locul lui Nicolas Sarkozy, comisarul european pentru agricultură a dat apă la moară celor care consideră că el este de fapt un al doilea comisar european francez. Datorită sprijinului Franței, România a obținut portofoliul agriculturii, o poziție strategică neașteptată pentru o țară care este membră a Uniunii Europene doar din 2007. Sosirea la Paris a lui Dacian Cioloș <<este un semnal puternic al recunoașterea (de către Bruxelles) a poziției franceze privind reglementarea europeană a piețelor agricole>>, a explicat ministrul francez al Agriculturii, Bruno Le Maire. Căsătorit cu o franțuzoaică, acest francofon și francofil a studiat horticultura la Universitatea din Cluj. Apoi a efectuat stagii de practică în ferme franceze din Bretania și regiunea Toulouse, înainte de a se alătura Școlii Naționale de Agronomie din Montpellier. Apoi a lucrat la Direcția Generală pentru Agricultură din Bruxelles înainte de a se muta la Delegația Comisiei Europene în România (2002-2003). Câțiva ani mai târziu, a fost consilier al Ministerului Agriculturii din România și apoi ministru (din octombrie 2007 până în decembrie 2008) într-un guvern liberal. Este considerat un prieten al lui Michel Barnier, comisarul european francez”.

• Sorin Ioniţă de la SAR l-a făcut „varză de Bruxelles” pe Julien

Spuneam anterior că atât britanicii, cât şi nemţii nu agreat numirea lui Dacian Cioloş în funcţia de comisar european pentru agricultură, din cauza temerilor că ar reprezenta mai degrabă interesele Franţei, decât pe cele ale României. Chiar şi pe plaiurile mioritice au existat voci care se întrebau de unde şi până unde nominalizarea lui Cioloş din 2009 pentru funcţia de comisar european. Culmea este că întrebările au venit chiar de la portavocile „societăţii civile” de sorginte sorosistă, aceleaşi care acum au doar cuvinte de laudă la adresa “tehnocratului” ardelean, nepot al generalului Virgil Ardelean (poreclit “Vulpea”, ex-sef al DGIPI, fosta UM 0215).

Una dintre vocile „societăţii civile” care în 2009 lăsa să se înţeleagă că Dacian Julien Cioloş nu are nici calităţile şi nici experienţa care să-l recomande pentru o prestaţie de calitate la Bruxelles a fost Sorin Ioniţă, de la Societatea Academica Romana (SAR) – un ONG finanţat de miliardarul american de origine maghiară, George Soros.  

Atunci, în contextul nominalizării lui Dacian Julien Cioloş de către “ciuma roşie”, Sorin Ioniţă susţinea la data de 16 septembrie 2009, în publicaţia in limbă franceză ”Le Petit Journal” că nu are încredere în CV-ul nepotului generalului Virgil Ardelean

Pe româneste, Sorin Ioniţă îl făcea varză de Bruxelles pe Dacian Julien Cioloş: „Probabil ca pe plan intern este cea mai bună opţiune pe care am avut-o (n.n. – România), dar sigur că pe plan european Dacian Ciolos âmi pare puţin convingător. Este un bun funcţionar, dar CV-ul său nu este cel al unui comisar european pentru un portofoliu foarte sensibil ca cel al agriculturii”.

Poftim? Cum a zis domnul apropiat de Soros despre Dacian Julien Cioloş? Că nici nici pe plan intern nu era sigur că acesta era cea mai bună opţiune avută de România, ci a spus doar “probabil”? Şi cum adică “CV-ul domnului ex-premier ajuns europarlamentar nu corespundea pentru a deveni comisar european” ?

Şi atunci cum a ajuns Dacian Julien Ciolos comisar european pentru agricultură dacă CV-ul nu îl recomanda şi nici chestiunile cu apropierea “pericoloasă” de Franţa şi problema cu dubla cetăţenie nu fuseseră lămurite? Răspunsul l-a oferit tot Sorin Ioniţă, “cercetătorul” de la ONG-ul apropiat de Soros: “Cu sprijinul intens al Frantei, în urma unor jocuri de culise, ţinând cont că România nu avea relaţii diplomatice externe pentru a avea câştig de cauză la nominalizare”. 

Ca atare, inclusive din aceastã declaraţie dată în urmă cu mulţi ani se pune şi acum fireasca întrebarea: de ce ar fi acceptat Franţa să susţină la Bruxelles un românaş criticat chiar de către compatrioţi că avea un CV sărăcuţ, ba chiar să se mândrească că ar reprezenta interesekle Franţei, în contextul în care de câte ori aveau ocazia „cocoşii galici” din presa de la Paris ne catalogau în fel şi chip? 

Raspunsul e simplu: l-au asimilat pe Dacian Julien Cioloş fiind un concetăţean de-al lor, chit că s-a născut în România. 

• Cioloş, ofiţerul Legiunii de onoare cu vacă de aur

Probabil tot pentru “prestigioasa” sa activitate în timpul mandatului său de comisar european pentru agricultură, Dacian Julien Cioloş, a primit în data de 12 aprilie 2018 o distincţie extrem de importantă din partea Franţei: ofiţer al Legiunii de onoare. Interesant de subliniat este că distincţia i-a fost acordate la Bucureşti chiar de către ministrul de Externe de atunci al Franţei, Jean-Yves Le Drian.

Tot la capitolul distincţii, trebuie remarcat că după ce nu a mia fost comisar european pentru agricultură el a primit de la Consiliul European al Laptelui … o vacă aurită “în semn de apreciere pentru sprijinul acordat în timpul mandatului”.

Fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a primit o vacă aurită de la Consiliul European al Laptelui, în semn de apreciere pentru că a reglat piața europeană a laptelui prin crearea Observatorului Laptelui. Insă cât de “corectă” a fost aceastã reglare a pieţei europene a laptelui de către Dacian Julien Cioloş şi pentru România, au demonstrat-o cifrele oficiale …

Şi încã ceva interesant: după ce a terminat mandatul de comisar european pentru agricultură, în iulie 2015, Dacian Julien Cioloş a fost numit de președintele de atunci al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.