Dan Dungaciu, critici dure la adresa guvernanților în plină criză energetică: „Guvernează pe un vulcan”

Criza energetică a ajuns subiect de comparație între România și Republica Moldova. Dan Dungaciu îi atacă pe guvernanți pentru felul în care a fost condus sectorul energetic în ultimii ani. Analistul susține că măsurile de reducere a consumului nu au efectul dorit. Mai mult, acesta acuză că la Ministerul Energiei numirile nu s-au făcut întotdeauna pe criterii de competență.

Dungaciu spune că România cumpără curent dintr-o țară aflată în război

Punctul de plecare al criticilor este importul de energie electrică din Ucraina, într-un moment în care sistemul intern e sub presiune. Dungaciu consideră că această situație e cea mai gravă informație apărută în plină criză.

Mai mult, sociologul face un calcul care sună ca o acuzație directă: patru ani de bombardamente rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene ar fi lăsat Kievul într-o poziție mai bună decât cea în care a ajuns România fără să fie atacată de nimeni. Referitor la modul de lucru al autorităților, analistul spune că nici măcar prognozele meteo nu au fost urmărite, deși acestea au acuratețe și permit previziuni.

„Cea mai teribilă știre este că România în perioadă de criză cumpără curent din Ucraina”, a declarat analistul, potrivit Gândul.

Exclusiv

ACTUALITATE

Revine epoca „băieților deștepți din energie”? Marea stocare cu baterii le oferă o nouă șansă , crede șeful APCE

POLITICĂ

Zamfir: Groparii energiei românești: Cîțu, Ghinea, Popescu, Bolojan

Ce se întâmplă în Republica Moldova, în comparația făcută de analist

Peste Prut, oficialii au ieșit public și le-au cerut cetățenilor să reducă consumul de energie electrică și de apă. Rezultatul a fost invers față de așteptări: consumul a crescut.

Așa că Dungaciu citește episodul nu ca pe o problemă tehnică, ci ca pe un test de încredere. Reacția populației ar măsura, în opinia sa, nemulțumirea acumulată față de cei care conduc, un nivel de respingere pe care îl descrie ca fiind fără precedent. Iar situația nu ar fi specifică doar Chișinăului, ci s-ar regăsi, spune el, în mai multe state.

Ba mai mult, sociologul folosește imaginea unui vulcan pentru a explica unde a ajuns relația dintre guvernanți și populație: lava clocotește, dar presiunea nu are pe unde să iasă.

„Când ai un vulcan deasupra, nu stai să faci soluții cu leucoplast, că astea nu țin”, a punctat analistul.

Analistul acuză modul în care au fost numiți miniștrii Energiei

Dungaciu susține că problema nu ține de o singură guvernare și nici de o singură formațiune politică. Potrivit acestuia, discuția pornește de la energie, de la închiderea capacităților de producție înainte ca ceva să fie pus în loc și de la lipsa de reacție a decidenților.

„Criza energetică nu e doar vina guvernului Bolojan. Este a unei clase politice”, a afirmat sociologul.

Iar cea mai directă acuzație vizează felul în care partidele au împărțit portofoliile. Analistul spune că la Energie și la Agricultură au ajuns oameni fără legătură cu domeniul, propuși drept specialiști.

„Bun, că au pus doctori, ginecologi, la Energie”, a adăugat Dungaciu.

Ce măsuri au luat autoritățile din București, Brașov și Oradea

Declarațiile vin în timp ce marile orașe au trecut deja la economisirea energiei. Bucureștiul a redus iluminatul și a oprit funcționarea ecranelor publicitare, iar demersului i s-au alăturat Brașovul și Oradea. În orașul de pe Criș au fost pornite capacități suplimentare de producție, pentru a sprijini rețeaua națională.

În Capitală, pe parcursul întregii luni va fi redus iluminatul decorativ și cel din interiorul instituțiilor după terminarea programului de lucru. Aerul condiționat va fi folosit mai puțin, iar ecranele digitale și luminile panourilor publicitare vor fi oprite între orele 20:00 și 23:00.

Printre ele se numără și o măsură care ține de infrastructura de iluminat: lămpile LED ale iluminatului public funcționează la o intensitate de 70%. Municipalitatea consideră că soluția e mai ușor de aplicat decât modificarea orei de aprindere.

Măsuri au fost luate și la nivelul marilor instituții. Guvernul și Primăria Capitalei au respectat directiva, iar iluminatul ornamental rămâne oprit toată noaptea. De altfel, încărcarea mașinilor electrice nu va mai fi disponibilă în intervalul critic și pe timp de noapte.

La Brașov, iluminatul public este oprit timp de 30 de minute după apus și încă 30 de minute înainte de răsărit, iar acestea nu sunt singurele măsuri anunțate la nivelul orașului.