Davos 2023: Perspectivele economice sunt mai puțin sumbre decât erau în urmă cu câteva luni

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat vineri că perspectivele economice sunt mai puţin sumbre decât se credea în urmă cu câteva luni, transmite Reuters.

Prezentă la cea de-a 53-a reuniune a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveţia, Georgieva a explicat că ceea ce se îmbunătăţeşte este potenţialul pentru majorarea creşterii Chinei, a doua economie mondială, iar acum FMI se aşteaptă la un avans al PIB-ul statului asiatic de 4,4% în 2023.

Totuşi, a atras atenţia şeful FMI, nu se întrevede „o îmbunătăţire drastică” a actualelor previziuni ale FMI, privind o creştere a economiei mondiale de 2,7% în acest an.

Georgieva a avertizat că războiul din Ucraina rămâne „un risc extraordinar” la adresa încrederii în economie, în special în Europa.

07:01 • ECONOMIE

Îi priește războiul: Rusia va crește mai rapid decât toate economiile avansate

Conform agenţiei EFE, în ultima zi a ediţiei de anul acesta a Forumului de la Davos, Georgieva a analizat, împreună cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, guvernatorul băncii centrale a Japoniei, Haruhiko Kuroda, şi ministrul francez de Finanţe, Bruno le Maire, politicile necesare pentru impulsionarea creşterii la nivel mondial.

Fără a dori să se arate „nici foarte optimistă, nici foarte pesimistă”, Georgieva a avertizat în legătură cu riscuri precum incertitudinile privind evoluţia inflaţiei, care are o tendinţă de scădere ce ar putea fi inversată, şi întreruperile din lanţurile de aprovizionare, unul dintre efectele războiului din Ucraina, ce a impactat din plin comerţul, motor de creştere în ultimele decenii.

Lagarde reclamă inflația

Lagarde, care săptămâna aceasta a reiterat la Forumul de la Davos că inflaţia „continuă să fie la niveluri foarte ridicate”, a recunoscut, de asemenea, „anumite îmbunătăţiri”, şi a admis că situaţia „nu este atât de rea precum se estima”, deşi anul 2022 a fost „extrem de ciudat”, cu rate de creştere neobişnuite.

China s-a trezit, speră să crească cu 5,5% şi este clar că politica sa „Covid zero” va provoca multe victime, dar va permite ţării să revină pe calea creşterii, a semnalat ea. Şi, normal, asta va impulsiona în sus preţurile la energie şi, ca atare, va afecta inflaţia, odată ce ţara asiatică va începe să îşi majoreze cererea.

În legătură cu posibile creşteri ale ratelor dobânzilor, Lagarde a subliniat că „menţinerea cursului este „mantra” politicii monetare a BCE.

Japonezul Kuroda, care a apărat efortul ţării sale de a reveni pe calea creşterii după ani de deflaţie, a optat pentru un optimism moderat şi a estimat că economia ţării sale poate creşte cu „1% -2 % în următorii doi ani”.

Le Maire a preferat să se concentreze pe una dintre temele principale ale acestei ediţii a forumului, şi anume lupta împotriva schimbărilor climatice şi decarbonizarea şi a menţionat că „nu este vorba despre China, Statele Unite sau Europa, ci despre climă”.

În opinia sa, tot ce se face, „tot ce se investeşte, trebuie să meargă în această direcţie”, altfel factura „va fi infinit mai mare”.

Poziţia FMI, a spus Georgieva, este similară, motiv pentru care instituţia încurajează investiţiile publice şi private în acest sector”, în special în ţările emergente”, deoarece acordurile verzi pot „să nu fie eficiente în ţările emergente”.

Le Maire a subliniat, de asemenea, urgenţa „finalizării războiului din Ucraina, care nu este un conflict regional, ci mondial şi are impact direct asupra preţurilor materiilor prime şi energiei, în afară de faptul că reprezintă o ameninţare pentru valorile comune europene”.