De ce pierde România instituții europene? Explicațiile Mariei Grapini
- De ce ajung pe piața europeană produse care nu respectă aceleași reguli
- Produse necontrolate: de la jucării la alimente
- Prima măsură: dispariția pragului de 150 de euro
- O instituție nouă: Autoritatea Vamală Europeană
- Bătălia pentru sediul noii autorități
- Bucureștiul are șanse mici
- Sistemul vamal este depășit de comerțul online
- Problema corupției și responsabilitatea comercianților
- Amenzi mai mari și interdicții pentru importatori
- Producătorii europeni cer reguli egale
- Urmează testul aplicării
De ani de zile, producătorii europeni reclamă aceeași problemă: produsele importate din afara Uniunii Europene ajung pe piață mai ieftin, deși nu respectă aceleași standarde de calitate, siguranță sau mediu ca cele fabricate în Europa. În teorie, regulile sunt clare. În practică, însă, milioane de produse intră pe piața europeană fără controale reale, mai ales prin comerțul online.
Într-un interviu pentru podcastul „Dialogurile PUTERII”, eurodeputata Maria Grapini explică ce schimbări pregătește Uniunea Europeană prin noul Cod Vamal, cum se încearcă stoparea evaziunii prin pachetele mici comandate online și de ce România riscă să piardă șansa de a găzdui prima Autoritate Vamală Europeană.
De ce ajung pe piața europeană produse care nu respectă aceleași reguli
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului actual este legată de importurile online, în special de pachetele mici cu valoare redusă.
Potrivit eurodeputatei, vechiul cod vamal a creat o breșă majoră: pachetele cu valoare de până la 150 de euro nu plăteau taxe vamale sau TVA.
„Milioanele și milioanele de pachete care veneau online, până la valoarea de 150 de euro, nu plăteau TVA, nu plăteau taxă vamală, nu plăteau nimic”, explică Maria Grapini.
Inițial, măsura fusese gândită pentru a ajuta consumatorii cu venituri mici. În realitate însă, sistemul a devenit o metodă de evaziune fiscală și concurență neloială.
„Aceeași persoană fizică primea pachețele de câte 150 de euro, 150, 150, tocmai pentru a evita plata taxelor. În final se transforma într-un PFA și vindea produsele”, spune eurodeputata.
Rezultatul a fost dublu: statul pierdea taxe, iar comercianții corecți erau puși într-o poziție dezavantajoasă.
Produse necontrolate: de la jucării la alimente
O altă problemă majoră este lipsa controalelor reale asupra produselor care intră în Uniunea Europeană.
Prin sistemul actual au ajuns pe piață produse din aproape toate categoriile: textile, jucării, dar și alimente.
„Erau necontrolate total. Intrau produse de la jucării până la textile sau alimente, iar multe dintre ele nu respectau standardele Uniunii Europene”, avertizează Maria Grapini.
Pentru producătorii europeni, acest lucru înseamnă competiție directă cu produse realizate în condiții mult mai puțin stricte.
Prima măsură: dispariția pragului de 150 de euro
Noua legislație europeană încearcă să închidă această portiță.
Cea mai importantă schimbare este eliminarea completă a pragului de 150 de euro pentru pachetele importate.
„Prima măsură a fost să pornim de la zero: indiferent cât de mic este pachetul sau valoarea lui, toate trebuie să plătească taxe”, spune eurodeputata.
Scopul este reducerea evaziunii fiscale și crearea unor condiții egale pentru comercianți.
O instituție nouă: Autoritatea Vamală Europeană
Pentru prima dată, Uniunea Europeană va crea și o instituție centrală dedicată controlului vamal.
Aceasta va avea un hub de date european, la care vor avea acces toate autoritățile naționale.
„Dacă într-un punct vamal apare un produs neconform, sistemul va trimite imediat o alertă către toate cele peste 2000 de puncte vamale din Uniunea Europeană”, explică Grapini.
Practic, mecanismul ar funcționa ca un sistem de alarmă rapidă pentru produse periculoase sau neconforme.
Bătălia pentru sediul noii autorități
Crearea noii instituții a declanșat deja o competiție între mai multe state europene care doresc să găzduiască sediul acesteia.
Nouă orașe s-au înscris în cursă, printre care și Bucureștiul.
„România nu are nicio autoritate europeană sau agenție europeană în acest domeniu, în timp ce alte state au deja”, subliniază Maria Grapini.
Eurodeputata a încercat să introducă un criteriu geografic în selecție, astfel încât instituțiile europene să nu fie concentrate doar în vestul continentului.
Bucureștiul are șanse mici
Chiar și așa, șansele României rămân reduse.
Potrivit eurodeputatei, sprijinul politic din interiorul Parlamentului European nu este suficient.
„Din păcate, Bucureștiul nu apare pe lista mai multor grupuri politice. Se pare că doar noi am reușit să susținem candidatura”, spune Grapini.
Ea sugerează că autoritățile române nu au făcut suficient lobby pentru această candidatură.
„Nu s-a făcut un lobby puternic de acasă”, afirmă eurodeputata.
Sistemul vamal este depășit de comerțul online
Explozia comerțului online a depășit capacitatea actuală de control a sistemelor vamale.
Pentru a face față noilor realități, statele membre trebuie să investească masiv în tehnologie și infrastructură.
„România nu este pregătită. Trebuie să ne echipăm punctele vamale cu scanere, laboratoare și aparatură pentru controlul conținutului produselor”, avertizează Maria Grapini.
Ea spune că simpla verificare a documentelor nu mai este suficientă.
„De unde știm că ceea ce scrie în certificatul de conformitate este și în produs? Trebuie să putem verifica efectiv conținutul”, explică eurodeputata.
Problema corupției și responsabilitatea comercianților
Dincolo de legislație și tehnologie, există și problema integrității celor care aplică regulile.
„Degeaba avem regulament și proceduri dacă cel care le aplică nu le respectă”, spune Grapini.
Ea subliniază însă că responsabilitatea nu aparține doar autorităților.
„De fapt, cine aduce marfă proastă în România? Românii. Comercianții care importă astfel de produse”, afirmă eurodeputata.
Amenzi mai mari și interdicții pentru importatori
Pentru a descuraja importurile neconforme, noul regulament introduce sancțiuni mult mai dure.
Printre acestea se numără:
- amenzi majorate pentru importatori
- controale mai stricte
- interdicția de a mai importa produse în caz de abateri repetate
„Am propus chiar creșterea amenzilor față de forma inițială a regulamentului”, spune Grapini.
Producătorii europeni cer reguli egale
Pentru industria europeană, miza este uriașă.
Producătorii spun că nu pot concura cu produse realizate în condiții complet diferite.
Maria Grapini, care a lucrat ani de zile în industria textilă, spune că privește legislația și din perspectiva unui antreprenor.
„Eu sunt producător și tratez fiecare amendament din perspectiva producătorului”, afirmă eurodeputata.
Urmează testul aplicării
Chiar dacă regulamentul va fi adoptat în forma actuală, aplicarea lui va fi adevăratul test.
Implementarea completă ar putea dura cel puțin doi ani.
„Regulamentul este mult mai bun decât cel actual, dar problema rămâne aplicarea lui”, avertizează Maria Grapini.
Dacă statele membre nu investesc în infrastructură, personal și controale reale, noul cod vamal riscă să rămână doar o schimbare pe hârtie.