Demisie la vârful Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului: Directorul Executiv și-a anunțat plecarea pe Facebook

Directorul executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Alexandra Toader, și-a anunțat demisia pe Facebook, acuzând piedici din partea unor instituții ale statului și atacuri dure la adresa vieții private.

Demisia readuce în discuție importanța și rezultatele instituțiilor statului în cercetarea comunismului. „Cu bani puțini și doar 15 cercetători, din totalul de 25 de angajați, e greu să ai rezultate”, a spus Alexandra Toader pentru Radio Europa FM. „Am primit, la începutul lui 2021, un buget care reprezenta doar 42% față de necesarul instituției, ceea ce mi-a provocat foarte multe sincope în funcționarea Institutului. Am fost nevoită, la un moment dat, să suspend toate contractele de prestări servicii pe care le aveam în derulare. Lipsei banilor i s-a alăturat și un colectiv ostil”, a mai adăugat Alexandra Toader.

Anul trecut, Guvernul desființa printr-o ordonanță de urgență Institutul Revoluției Române, patronat de fostul preşedinte, Ion Iliescu. Unul dintre argument era ineficiența activității în raport cu banii cheltuiți. CCR a decis, însă, că Institutul a fost înfiinţat legal şi nu se justifică desfiinţarea lui.

Angajații i-au trimis premierului o scrisoare deschisă

Alexandra Toader consideră că încercat să facă o instituție funcțională, angajații să vină la program, să facă un raport al activității pentru care erau plătiți. „Lucrurile acestea nu au convenit multora dintre ei”. La rândul lor, angajații i-au trimis premierului o scrisoare deschisă în care o acuzau pe directoarea Institutului de incompetență și abuzuri.

Dincolo de ceea ce poate părea un conflict intern, cercetările privind comunismul în România par să bată pasul pe loc. Cel puțin din punctul de vedere al publicului larg. Istoricul Adrian Cioroianu spune, însă, potrivit Europa FM, că munca acestor Institute – al Comunismului, al Totalitarismului și al Revoluției Române – a lăsat în urmă multe cărți, care conțin documente și rezultate ale unor cercetări foarte valoroase.

E greu să ceri performanță fără finanțare

„Cred că această ambiguitate și confuzie dintre politică și cercetarea istorică e cea care i-a enervat pe intelectualii români, și pe drept cuvânt”, spune Adrian Cioroianu, referindu-se inclusiv la faptul că numirile în funcțiile de conducere la aceste institute se fac pe criterii politice, dar și la faptul că  fostul președinte, Ion Iliescu, s-a aflat ani de zile la conducerea Institutului Revoluției Române. Cioroianu a mai spus pentru Europa FM că e greu să ceri performanță fără finanțare: „Cum poate statul să sprijine nu numai cercetarea istorică, ci cercetarea în general, și cultura, în general, când bugetul din care se alimentează instituțiile culturale este de 0,1 % din PIB-ul României. Culmea, acest0,1 % reprezintă o creștere cu 40 % față de situația de anul trecut”.