Descinderi DIICOT la clanul Buricea din Brăila. Dosarul vizează tentative de omor, cămătărie și trafic de persoane

Descinderi de amploare, joi dimineață, la clanul Buricea din Brăila. Procurorii DIICOT au mers în 29 de locații din Brăila și Galați, inclusiv într-un penitenciar. Anchetatorii susțin că membrii clanului ar fi comis inclusiv tentative de omor și ar fi obținut profituri din împrumuturi ilegale și exploatarea victimelor.

Anchetatorii au stabilit că, începând din 2021, în municipiul Brăila, trei persoane au pus bazele unei grupări de criminalitate organizată, la care s-au alăturat ulterior alți 20 de suspecți. Toți acționau coordonat, sub conducerea unui lider în vârstă de 50 de ani.

Potrivit anchetei, membrii grupării ar fi comis infracțiuni grave și ar fi obținut câștiguri importante, în special din dobânzile percepute pentru împrumuturi acordate ilegal, activitate asociată cămătăriei.

Cu ce se ocupa gruparea

Procurorii susțin că fiecare membru al grupării avea un rol bine definit, iar activitățile erau desfășurate coordonat. Unii se ocupau de recuperarea banilor proveniți din cămătărie, alții participau la acte de violență sau interveneau pentru a-i proteja pe ceilalți membri atunci când apăreau probleme cu legea.

Anchetatorii leagă de activitatea clanului patru tentative de omor și mai multe agresiuni comise în ultimii ani. Potrivit acestora, violențele aveau rolul de a intimida adversarii și de a menține controlul asupra zonei. Conform DIICOT, aceștia acționau prin violența, iar victimele erau lovite până la deces.

O componentă importantă a anchetei vizează activitatea de cămătărie. Liderul grupării ar fi acordat împrumuturi fără autorizație, percepând dobânzi săptămânale sau lunare. Pentru a-și asigura recuperarea banilor, acesta solicita garanții precum locuințe, terenuri sau autoturisme de lux, iar întârzierile la plată erau sancționate prin amenințări și presiuni. Aceleași practici ar fi fost folosite și de alți membri ai grupării.

Procurorii mai susțin că o parte din bunurile obținute astfel au fost trecute pe numele unor apropiați, pentru a ascunde proveniența banilor. Este vorba despre imobile și mașini de lux pe care liderul continua să le utilizeze.

Dosarul include și acuzații de trafic de persoane. Doi membri ai grupării ar fi recrutat două tinere prin metoda „loverboy”, câștigându-le inițial încrederea prin promisiuni de relație, pentru ca ulterior să le constrângă psihic să practice prostituția în Elveția și Austria. Una dintre victime ar fi fost mutată prin mai multe orașe din România înainte de a fi dusă în străinătate.

De asemenea, după comiterea faptelor, membrii grupării ar fi încercat să influențeze victimele, contactându-le pentru a le determina să nu depună plângeri sau să își modifice declarațiile în fața anchetatorilor.