Dispută majoră la Bruxelles pe bugetul UE de peste două trilioane de euro. Cine se opune

O dispută majoră se conturează la nivel european, după ce Parlamentul European a susținut un buget al Uniunii Europene care ar depăși pragul de două trilioane de euro pentru următorul exercițiu financiar multianual. Propunerea amplifică tensiunile cu guvernele naționale, în special cu statele care promovează politici fiscale stricte și care resping ideea creșterii cheltuielilor și a introducerii unor noi taxe la nivel european.

Un buget mai mare decât cel propus de Comisie

Eurodeputații au votat, cu o majoritate largă, majorarea bugetului UE cu aproximativ 200 de miliarde de euro față de nivelul discutat anterior. Astfel, totalul ar depăși două trilioane de euro, fără a include sumele destinate rambursării împrumuturilor comune contractate în perioada pandemiei.

Propunerea depășește inclusiv planurile Comisia Europeană, care vizează un buget de aproximativ 1,8 trilioane de euro pentru domenii precum agricultura, dezvoltarea industrială și ajutoarele externe. La această sumă s-ar adăuga circa 165 de miliarde de euro pentru plata datoriilor, ceea ce ar ridica totalul la aproape 1,984 trilioane de euro.

Germania și statele „frugale” se opun

Reacția statelor membre nu a întârziat. Germania, alături de alte țări considerate „frugale”, a respins ferm ideea unui buget extins și a unor noi taxe europene.

19:18, 24.04.2026 • SOCIAL

Românii strâng cureaua: 8 din 10 taie cheltuielile neesențiale. La ce renunţă

15:58, 22.04.2026 • POLITICĂ

Alexandru Nazare avertizează că România nu își permite instabilitate politică în acest moment

Cancelarul Friedrich Merz a criticat dimensiunea propusă, argumentând că aceasta nu reflectă realitatea economică din statele membre.

„Într-un moment în care aproape toate statele membre fac eforturi riguroase de consolidare fiscală, o creștere masivă a bugetului UE nu se potrivește cu realitatea”, a declarat Merz după summitul liderilor europeni desfășurat în Cipru.

Parlamentul anunță o poziție mai dură

De această dată, Parlamentul European semnalează că va avea o abordare mult mai fermă în negocieri. Liderii politici din legislativul european au transmis că nu vor mai accepta un rol secundar în procesul decizional.

Lidera grupului social-democrat, Iratxe Garcia, a sugerat că vechile practici, în care deciziile erau stabilite rapid între guverne și apoi validate formal de Parlament, nu vor mai funcționa.

La rândul său, președinta instituției, Roberta Metsola, a avertizat că Parlamentul nu va accepta să fie marginalizat, subliniind că rolul legislativului va fi unul activ și decisiv.

Sprijin politic pentru majorarea bugetului

Principalele grupuri pro-europene – Partidul Popular European, Socialiștii și Democrații, Renew și Verzii – susțin creșterea bugetului, argumentând că Uniunea are nevoie de resurse suplimentare pentru a face față provocărilor actuale.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a declarat că ideea potrivit căreia UE ar putea face mai mult cu resurse mai mici este „un mit”, iar sprijinul Parlamentului depinde de includerea acestor cereri în forma finală a bugetului.

Dispută privind noile taxe europene

Un alt punct sensibil îl reprezintă introducerea unor noi taxe la nivel european. Europarlamentarii propun impozitarea marilor companii din tehnologie, a operatorilor de jocuri de noroc online și a firmelor din sectorul criptomonedelor.

Scopul acestor „resurse proprii” este de a finanța creșterea bugetului fără a majora contribuțiile statelor membre.

Comisia Europeană a venit, la rândul său, cu propuneri care includ taxe pe tutun, deșeuri electrice nereciclate, importuri, emisii de carbon și profituri corporative, estimate să aducă aproximativ 65 de miliarde de euro anual. Cu toate acestea, majoritatea acestor idei nu au obținut sprijin suficient din partea guvernelor.

Datoria comună, un nou punct de tensiune

În paralel, liderii europeni discută și despre posibilitatea amânării rambursării datoriei comune contractate în perioada pandemiei, estimată la aproximativ 165 de miliarde de euro.

Președintele Franța, Emmanuel Macron, a criticat ritmul actual al rambursării, considerând că acesta limitează capacitatea de investiții.

Propunerea este susținută de unele state și de o parte a eurodeputaților, dar este respinsă de Germania, care insistă pe respectarea angajamentelor fiscale.

Negocieri tensionate până la finalul anului

Discuțiile dintre Parlamentul European și statele membre au intrat într-o etapă decisivă, caracterizată de poziții divergente și presiuni politice.

Decizia finală privind bugetul UE este așteptată până la summitul liderilor europeni din decembrie 2026, iar negocierile din lunile următoare vor stabili forma finală a unuia dintre cele mai importante instrumente financiare ale Uniunii.