„Cadou” de 8 martie 2024 pentru femeile implicate în Dosarul Revoluției

Mamele, soțiile, fiicele și surorile victimelor revoluției sunt chemate în instanță

Dosarul Revoluției a fost trimis la Curtea Apel București, în octombrie 2023, cu doar trei inculpați, printre care și fostul președinte Ion Iliescu. Termen de judecată: 8 martie 2024.

Actualul dosar este un fragment din dosarul inițial, care cuprindea perioada 14 decembrie 1989 (Iași) – 30 decembrie 1989 (la nivel național) și în care erau anchetate fapte săvârșite împotriva a 8.000 de victime, morți, răniți și reținuți.

Acuzațiile din noul dosar

În noul dosar al Revoluției, Ion Iliescu este acuzat că, „în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior”, pentru a obține simpatia poporului și a-și consolida puterea tocmai preluată, „a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.”

„Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.”

Gelu Voican Voiculescu era la acea vreme unul dintre oamenii de bază din nou înființatul Consiliul al Frontului Salvării Naționale. Procurorii îl acuză, la fel ca pe Iliescu, că ar fi indus în rândul populației psihoză așa-zișilor teroriști.

Un alt inculpat este generalul (rtr) Iosif Rus, care este acuzat că, „în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.”

Dosarul Revoluției. Scurt istoric.

După 1990, au început primele anchete vizând „lotul CPEx” (Comitetul Politic Executiv al Partidului Comunist), care îi cuprindea pe Tudor Postelnicu, fost ministru de interne, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat, Ion Dincă, fost viceprim-ministru.

Toți au fost condamnați la închisoare pe viață și confiscarea averii de către Tribunalul Militar București. Ulterior, li s-a redus condamnarea la pedepse cuprinse între 7 și 14 ani.

Dosarul privind faptele de la Revoluție nu era încă soluționat în 2007, după 28 de ani. Curtea Constituțională a stabilit că dosarul trebuie judecat de o instanță civilă, nu de una militară.

România condamnată la CEDO

În 2011, România a fost condamnată prima oară la CEDO. Procesul a fost intentat de Asociația „21 Decembrie”. CEDO a decis ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro pentru părinții unui tânăr de 19 ani, ucis la Revoluție, în Brașov, în timpul unei manifestații reprimate de forțele de ordine.

În 2015, dosarul a fost clasat. Procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat dosarul, a fost retras din anchetă de fostul procuror general, Laura Codruța Kovesi, iar la sfârșitul lunii octombrie 2015 dosarul a fost clasat de procurorii militari pe motiv că infracțiunile contra umanității nu erau prevăzute în legea penală.

În 2016, România a fost condamnată a doua oară la CEDO.

Statul român a fost obligat la plata a 800.000 de euro cu titlu de daune către 76 de membri ai Asociației „21 Decembrie 1989”.

Tot în 2016, Dosarul Revoluției este redeschis.

Probe excluse din dosar

În 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe din dosar. Printre aceste probe erau rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a Revoluției, comisie care a funcționat în anii ’90.

În anul 2021, dosarul s-a întors la procurorii militari.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut.

În 2022, Parchetul General a refăcut rechizitoriul și au trimis dosarul Instanței Supreme.

Instanța Supremă a trimis dosarul la Curtea Apel București, în octombrie 2023. Instanța a susținut că nu are competența să judece acest caz, deoarece Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989, ci doar membru al Consiliului FSN.

FOTO: cercetare-memorialulrevolutiei1989.ro