Dramă în fața sediului ONU: un activist și-a dat foc în semn de protest

Lobga Rangzen, unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai cauzei tibetane, a murit după ce și-a dat foc în fața sediului Organizației Națiunilor Unite (ONU) din New York. Gestul său dramatic a fost interpretat de organizațiile pro-Tibet drept un protest împotriva noii legi chineze privind „unitatea etnică”, despre care criticii spun că accelerează asimilarea forțată a minorităților.

Protest fatal în fața sediului ONU

Un bărbat și-a dat foc joi, 2 iulie, în apropierea sediului Organizației Națiunilor Unite din New York și a murit ulterior din cauza rănilor suferite. Potrivit Departamentului de Poliție din New York, autoritățile au primit un apel la ora locală 18:32, care anunța incidentul produs în apropierea clădirii ONU.

Victima a fost transportată la Spitalul Bellevue din Manhattan, unde medicii au constatat decesul. Poliția a deschis o anchetă pentru a stabili toate circumstanțele tragediei.

Deși autoritățile nu au precizat motivul gestului, presa americană a relatat că bărbatul purta un steag tibetan în momentul în care și-a dat foc.

Activist identificat de organizațiile pro-Tibet

Tencho Gyatso, președintele Campaniei Internaționale pentru Tibet, a confirmat că victima este Lobga Rangzen, pe care l-a descris drept „un susținător neobosit al Tibetului”, dedicat promovării pașnice a conștientizării situației drepturilor omului din regiune.

Într-un comunicat transmis presei, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, António Guterres, a transmis condoleanțe familiei activistului și a calificat incidentul drept „tragic și îngrozitor”.

Noua lege a „unității etnice”, în centrul protestului

Potrivit Campaniei Internaționale pentru Tibet, Lobga Rangzen a protestat împotriva noii legi privind „unitatea etnică”, adoptată recent de autoritățile chineze.

Documentul urmărește, potrivit Beijingului, consolidarea unei identități naționale comune și întărirea coeziunii între grupurile etnice din China, inclusiv prin promovarea limbii mandarine ca limbă națională comună.

Legea prevede sancționarea implicării în activități considerate „teroriste violente”, „separatiste etnice” sau „extremiste religioase”.

Critici privind politicile de asimilare

Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului susțin însă că noul act normativ oferă un cadru legal pentru intensificarea politicilor de asimilare a minorităților etnice, în special în Tibet, în beneficiul majorității Han.

Mandarina a devenit deja limba principală de predare în mai multe regiuni locuite de minorități, inclusiv în Tibet, măsură criticată de activiștii care avertizează asupra riscului de pierdere a identității culturale și lingvistice tibetane.

Un conflict care durează de peste șapte decenii

Tibetul a fost ocupat de trupele chineze în 1950, iar de atunci Beijingul îl administrează ca parte a teritoriului său. După revolta din 1959, reprimată de autoritățile chineze, liderul spiritual al tibetanilor, Dalai Lama, s-a refugiat în India, unde trăiește și în prezent.

De-a lungul deceniilor, Dalai Lama a promovat politica „căii de mijloc”, care susține obținerea unei autonomii reale pentru Tibet prin dialog, non-violență și negocieri cu autoritățile chineze.