România scapă de junk la limită, cu outlook negativ. Nota de trecere vine cu o factură grea

România evită, deocamdată, retrogradarea în categoria „junk”. Potrivit informațiilor apărute vineri seară, S&P menține calificativul BBB-, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Fitch și Moody’s ne țin, la rândul lor, exact în aceeași zonă: ultima treaptă investment grade și perspectivă negativă. Digi24

Nu este o victorie.

Este mai degrabă o amânare a pedepsei.

Toți trei spun același lucru

Faptul că S&P, Fitch și Moody’s ne păstrează deasupra pragului de junk nu înseamnă că economia României este sănătoasă.

Înseamnă că, deocamdată, agențiile încă mai cred că statul român va continua ajustarea fiscală și nu va pierde complet controlul.

S&P estima în aprilie un deficit de 6,5% din PIB în 2026 și doar 0,25% creștere economică.

Comisia Europeană este și mai rece: 0,1% creștere economică, inflație medie de 7%, deficit de 6,2%, datorie publică de peste 61% din PIB în 2026, urcând spre 63% în 2027. S&P Global

În traducere: România nu crește. România încearcă să nu cadă.

Sacrificiul care ne-a ținut deasupra liniei

Există totuși un motiv pentru care agențiile nu ne-au aruncat încă în junk: deficitul începe, într-adevăr, să se reducă.

După opt luni, deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025.

În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%. Veniturile au crescut cu 11,4%, iar cheltuielile cu doar 4,2%. AGERPRES

Numai că această corecție nu a picat din cer.

A venit prin taxe mai mari, înghețări de salarii și pensii, limitarea cheltuielilor și comprimarea consumului.

Comisia Europeană spune explicit că venitul disponibil real este lovit de consolidarea fiscală și de inflația ridicată, iar consumul intern scade. Economy and Finance

Adică România a cumpărat această menținere în investment grade cu austeritate fiscală.

Problema mare: politica

Aici începe partea periculoasă.

Reuters descrie actualul blocaj politic drept presiune directă asupra ratingului, într-un context în care criza durează de cinci luni, leul s-a slăbit, randamentele obligațiunilor au crescut, iar necesarul de finanțare al statului trece de 10% din PIB. Reuters

Cu alte cuvinte, agențiile nu mai urmăresc doar deficitul.

Urmăresc dacă România mai este capabilă să producă un guvern care să țină linia fiscală.

Aici e motivul pentru care ideea anticipatelor este atât de toxică economic acum.

Nu pentru că alegerile ar fi nedemocratice, ci pentru că un nou ciclu electoral poate însemna luni de incertitudine, amânarea bugetului pe 2027, blocarea deciziilor fiscale și o nouă pierdere de încredere.

Cum vor arăta următoarele luni

Dacă nu apare rapid un guvern stabil, România intră în iarnă cu patru vulnerabilități simultane:

creștere economică aproape zero, inflație mare, deficit încă uriaș și criză politică.

La acestea se adaugă dobânzile ridicate pe piețele internaționale și costul energiei, într-un moment în care inflația din zona euro a accelerat din nou. Reuters

Ce înseamnă asta concret?

Statul se va împrumuta scump.

Companiile vor investi mai prudent.

Consumul va rămâne slab.

Salariile și pensiile publice vor rămâne sub presiune.

Orice promisiune electorală de relaxare fiscală va fi privită cu suspiciune de piețe și agenții.

Și poate cel mai important:

România nu mai are aproape deloc spațiu pentru greșeli politice.

Verdictul adevărat: suntem tolerați, nu felicitați

BBB- cu perspectivă negativă nu este o diplomă de bună purtare.

Este nota minimă de trecere.

Toate cele trei mari agenții ne spun, în esență, același lucru: încă vă credem, dar foarte puțin.

Iar menținerea ratingului are o condiție simplă și brutală:

continuarea reducerii deficitului, păstrarea disciplinei bugetare și instalarea rapidă a unui guvern capabil să nu arunce totul în aer.

România a scăpat de junk.

Dar nu pentru că arată bine.

Ci pentru că, deocamdată, creditorii încă mai speră că nu vom face prostia următoare.

La cum arată lucrurile… o vom face, cu siguranță.