Dumitru Focșa: Cât mai trebuie să finanțăm Ucraina ignorând dotarea armatei române?

Într-un interviu acordat pentru Ziarul Puterea, deputatul Dumitru Focșa a adus în discuție controversa legată de finanțarea antrenamentelor piloților ucraineni de către Guvernul României. În timp ce România se confruntă cu dificultăți majore în dotarea proprie armate, guvernul alocă sume considerabile pentru pregătirea piloților străini.

Deputatul a subliniat că militarii români nu dispun de aeronavele necesare pentru antrenament, ceea ce reprezintă o problemă critică. De exemplu, parașutiștii români sunt nevoiți să se antreneze cu avioane AN-2 scoase din uz, fapt ce pune în pericol siguranța acestora și limitează eficiența antrenamentelor.

În acest context, decizia guvernului de a finanța antrenamentul piloților ucraineni a fost criticată dur de deputat. El a menționat că suma necesară pentru pregătirea unui pilot pe F-16 poate ajunge la peste 6 milioane de euro, iar dacă România antrenează 350 de piloți, costurile totale ar putea depăși 2 miliarde de euro.

„Am trimis o interpelare astăzi către cabinetul domnului prim-ministru. Stau să mă întreb ca deputat în Parlamentul României cât mai trebuie să finanțăm Ministerul Apărării din Ucraina ignorând dotarea armatei române”, a declarat Focșa.

Tragedii și accidente

Accidentul de la Tuzla, cea mai mare catastrofă din istoria Forţelor Aeriene Române

Deputatul a reamintit accidentul tragic de la Tuzla din 2010, în care un avion AN-2 s-a prăbușit și au murit 12 militari români, rezultând în scoaterea din uz a acestor aeronave. Cu toate acestea, la 14 ani distanță, guvernele succesive și miniștrii apărării nu au reușit să găsească o soluție pentru a asigura dotarea corespunzătoare a parașutiștilor români. Recent, pe 17 mai, un alt avion AN-2 închiriat de la Aeroclubul României s-a răsturnat pe un aerodrom din Buzău în timpul unui exercițiu de antrenament, evidențiind încă o dată riscurile la care sunt expuși militarii români.

Consultarea publică și sursa de finanțare

Focșa a criticat și lipsa de transparență în ceea ce privește sursa de finanțare a acestui proiect și a menționat că publicul are doar 10 zile la dispoziție, până pe 26-a iunie, pentru a adăuga sugestii, iar consultarea publică este deschisă până pe 10 iulie.

„Interesant că nu ni se indică sursa de finanțare și așa cum precizați și dumneavoastră, după accidentul de la Tuzla din 2010 în care aneurile au fost scoase din uz, iată că la distanță de 14 ani, guvernele care s-au prindat la putere și miniștrii apărării care au fost în acel fotoliu nu au găsit o soluție pentru a avea cel puțin 2-3 aparate în care parașutiștii români să se poată pregăti pentru antrenament,” a adăugat deputatul.

Critica politicii externe

În opinia lui Focșa, această politică de a ajuta Ucraina „fără cap și fără nicio logică” este influențată de ambițiile politicienilor de la Cotroceni și Palatul Victoria, care aspiră la poziții internaționale, cum ar fi cea de secretar general al NATO. El a subliniat că România trebuie să își prioritizeze propriile interese și să își apere proprii cetățeni, nu să investească resurse semnificative în conflicte externe.

Apel la acțiune

Deputatul a făcut un apel către cetățeni să își exprime opiniile pe site-ul Ministerului Apărării înainte de închiderea consultărilor publice. El a subliniat că este crucial ca Guvernul să ia în considerare nevoile armatei române și să nu mai investească în antrenarea piloților străini pe cheltuiala contribuabililor români.

Interviul acordat de Dumitru Focșa ridică întrebări serioase despre prioritățile Guvernului României și necesitatea de a aborda urgent problemele interne ale armatei, înainte de a se angaja în proiecte costisitoare în beneficiul altor națiuni.

Accidentul aviatic dezvăluie practicile controversate din MApN: Parașutiștii și echipajul de zbor, în pericol din cauza închirierii avioanelor AN-2 scoase din uz

Un recent accident aviatic petrecut la Aerodromul Spătaru din Buzău a adus la lumină o situație îngrijorătoare în cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN). În ciuda plângerilor și solicitărilor repetate de transparență, MApN și baza de parașutiști din Buzău au păstrat tăcerea cu privire la închirierea avioanelor Antonov AN-2 pentru zborurile de antrenament.

Avioanele AN-2 au fost scoase din uz de către MApN în anul 2010, după accidentul aviatic tragic de la Tuzla. Cu toate acestea, ele continuă să fie închiriate pentru scopuri de antrenament, conform mărturiilor parașutiștilor, care se plâng că viața lor și a echipajelor de zbor este pusă în pericol de aceste practici.

Accidentul recent, în care un avion AN-2 s-a răsturnat la aterizare, nu este singurul de acest gen și ridică semne de întrebare asupra priorității siguranței în cadrul MApN. Cu lipsa achiziționării de aeronave noi, Ministerul a fost nevoit să recurgă la închirierea aeronavelor fabricate în 1986, ceea ce pune în pericol viețile participanților la zboruri de antrenament.

Vrem să fim apărați de NATO, dar noi zburăm cu avioane de ”hârtie”

Într-un context în care România este membră a NATO și se confruntă cu amenințări la granițele sale, se impune o analiză profundă a practicilor MApN în ceea ce privește siguranța zborurilor de antrenament. Incidentele în timp de pace ridică întrebări serioase cu privire la capacitatea de reacție și siguranță în cazul unui conflict activ.

Solicităm MApN să ofere clarificări cu privire la această situație alarmantă și să ia măsuri urgente pentru asigurarea siguranței parașutiștilor și a echipajelor de zbor implicare în antrenamentele militare.

Apropo, tot la Buzău, pe marginea pistei de la Baza Aeriană Bobocu, avioanele de tip AN-2 sunt folosit drept piese de muzeu.

Mă uitam cum ieri Aeroclubul încerca să dea explicații că avionul are undeva la 4.000 de ore de zbor dintr-un total de 7.000. Dar avionul e fabricat în 1986, cum mai poate funcționa acesta normal? Ce motiv ar fi avut MApN să-l scoată din uz?

AIAS nici nu știe unde s-a produs accidentul aviatic din Buzău

Și despre accidentul aviatic de la Buzău, cel mai probabil vom afla raportul peste vreo 10 ani, dacă ne luăm după ritmul obișnuit al autorităților. În plus, comunicarea din partea Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a fost greșită, deoarece accidentul aviatic de ieri s-a produs pe raza municipiului Buzău, pe Aerodromul Spătaru, fără nicio legătură cu localitatea Mărăcineni.

MApN pentru Ziarul Puterea: Statul Major al Forțelor Aeriene nu mai folosește și nu a închiriat AN2

Printre mai multe solicitări transmisă de Ziarul Puterea către MApN și alte baze militare de parașutiști, reprezentanții biroului de presă a MApN au răspuns în 24 Octombrie 2023: „Statul Major al Forțelor Aeriene nu mai folosește şi nu a închiriat aeronave de tip Antonov
AN-2 pentru instruirea personalului aeronavigant tip parașutist. Aeronavele de tip Antonov AN-2 au fost în dotarea Forțelor Aeriene Române şi au fost utilizate pentru instruirea personalului aeronavigant-parașutist, de la data intrării în exploatare
până în data de 5 iulie 2010. Începând cu data mai sus-menționată, în baza Ordinului Ministrului Apărării Naţionale,
aeronavele au fost scoase din dotarea Statului Major al Forțelor Aeriene.”

Și cum s-a întâmplat totuși accidentul aviatic de ieri din Buzău, dacă MApN declara în 2023 că avioanele nu se mai folosesc întrucât au fost scoase din uz încă din anul 2010?

AIAS a publicat după 10 ani raportul privind incidentul aviatic de la Ulmeni

De exemplu, și în 2008 în localitatea Ulmeni din jud. Călărași, același tip de aeronavă a fost implicată într-un accident rezultat unei erori a aeronavei AN 2 care a determinat echipajul de zbor să efectueze o aterizare de urgență, însă aparatul de zbor a fost distrus în totalitate. Acolo un mecanic a decedat, iar pilotul a fost grav rănit, raportul a fost publicat de abia după 10 ani de la incident de către Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS).