Economia a scăzut cu 6% în trimestrul al treilea față de T3 2019

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul III 2020 a fost de 254,951 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,6% faţă de trimestrul II 2020 şi în scădere, cu 6% faţă de trimestrul III 2019, arată datele provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Seria ajustată sezonier. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2020 a fost de 254,951 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,6% faţă de trimestrul II 2020 şi în scădere, cu 6% faţă de trimestrul III 2019. Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020 a fost de 763,322 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019”, arată datele INS.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2020 a fost de 279,174 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 6% faţă de trimestrul III 2019. Produsul Intern Brut estimat pentru primele nouă luni a fost de 718,269 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 5,1% faţă de perioada similară din 2019.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2020, faţă de varianta „semnal” publicată în comunicatul de presă din 13 noiembrie 2020.

06:17 • ECONOMIE

România devine poarta economică a Europei! ”De vină” sunt pirații

10:31 • ECONOMIE

România a intrat pentru prima dată în rândul țărilor recomandate pentru investiții străine. Ce loc ocupă în topul condus de SUA

„Estimările ‘semnal’ precum şi cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”, precizează INS.

Industria și agricultura au scăzut

La scăderea PIB, în primele nouă luni din acest an faţă de perioada similară din 2019, contribuţii negative mai importante au avut următoarele ramuri: Industria (-2,4%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB, şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 11,1%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (-1,2%), cu o pondere de 4,2% la formarea PIB, dar care au înregistrat o scădere semnificativă a volumului de activitate, cu 23,2%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,9%), cu o pondere de 2,7% la formarea PIB, şi care au înregistrat o scădere cu 27,3% a volumului de activitate; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,8%), cu o pondere de 18,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,2%.

O contribuţie negativă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (-1%), acestea înregistrând o scăderea volumului lor cu 10,8%.

Un impact pozitiv mai important asupra ratei de creştere a PIB au avut: Construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 12,6%; Informaţiile şi comunicaţiile (+0,6%), cu o pondere de 6,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 10,3%.

Consumul a coborât cu 4,8%

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal: Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 4,8% contribuind cu -3% la rata de creştere a PIB; Exportului net (-2%), consecinţă a scăderii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii (7,5%); Variaţia stocurilor (-1,6%).

Un impact pozitiv asupra ratei de creştere a PIB l-a avut formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de +1%, şi al cărei volum s-a majorat cu 4,2%.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul III 2020 faţă de varianta „semnal” publicată în comunicatul de presă din 13 noiembrie 2020 fiind nesemnificativă.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.