Economia lui Bolojan: peste 1.000 de firme au intrat în insolvență într-o singură lună

Reformele lui Ilie Bolojan au început să producă acel tip de ordine pe care îl înțelege orice patron: facturi mai mari, consum mai mic și citație de la tribunal. În iulie 2026 au fost deschise 1.016 dosare de insolvență, cu aproximativ 26% mai multe decât în aceeași lună din 2025. După ce statul și-a acoperit găurile prin taxe, firmele au rămas să și le acopere singure. Unele n-au mai reușit.

Peste o mie de firme într-o lună

Numărul insolvențelor a crescut de la peste 900 în iunie la 1.016 în iulie. Bucureștiul concentrează 248 de cazuri, aproape un sfert din total.

Creșteri importante apar în Timiș, Constanța, Bihor, Cluj și Ilfov.

Fenomenul nu mai poate fi prezentat drept o dificultate locală sau o simplă fluctuație statistică.

Transporturile au fost lovite primele

Insolvențele din transportul rutier de mărfuri au crescut cu 150%. Nu este tocmai surprinzător într-o economie în care accizele și scumpirea carburanților se transferă imediat în costul fiecărei curse.

Guvernarea Bolojan a majorat TVA, accizele și impozitul pe dividende, ajuns la 16% de la începutul lui 2026.

Nota de plată a fost trimisă mediului privat, singurul despre care statul presupune că mai are de unde să plătească. Măsurile fiscale adoptate

Restaurantele servesc insolvența

În HoReCa, numărul insolvențelor a crescut cu 140%. Restaurantele au fost prinse între costurile mai mari, consumul slăbit și fiscalitatea care se modifică mai repede decât meniul zilei.

Bolojan a tratat economia ca pe un tabel bugetar: mărești taxele într-o coloană și obții venituri în alta.

În lumea reală, patronul mărește prețurile, clientul comandă mai puțin, iar firma începe să amâne plățile.

Și, de-aici, insolvența e la doi pași.

Construcțiile se opresc în fundație

Lucrările pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale au ajuns la 68 de dosare, cu aproape 48% peste nivelul din iulie 2025. Insolvențele serviciilor de instalații au crescut cu 58%.

Scumpirea materialelor, creditarea dificilă și nesiguranța fiscală au lovit un domeniu dependent de finanțare și predictibilitate.

Datoriile sunt vechi, lovitura este nouă

Desigur, Bolojan nu a inventat toate datoriile acestor companii. Multe firme intrate acum în insolvență aveau restanțe și probleme financiare încă din 2025. Procedura nu apare în ziua primei facturi neplătite.

Dar firmele vulnerabile aveau nevoie de aer, nu de încă o piatră fiscală legată de gleznă.

Guvernarea Bolojan nu a declanșat fiecare faliment, însă a construit climatul în care problemele vechi au devenit sentințe noi.

Statul și-a ”stabilizat” cifrele. Economia privată începe să numere victimele.