Exclusiv. Cum ar putea să profite România de pe urma dependenței UE de importurile de porumb

UE este cel mai mare importator de porumb din lume, cu achiziții de 19 milioane de tone în sezonul 2019-2020, un nivel care ar putea, însă, să crească și mai mult, odată cu implementarea Pactului verde european, avertizează producătorii de porumb din România, care speră să profite de pe urma acestei situații.

Cel mai mare furnizor al UE este Ucraina, cu o pondere de circa 50% în total importuri, în condițiile în care producția de porumb la nivelul Uniunii este estimată la peste 60 milioane tone, în general, ceea ce înseamnă undeva la 12% din cea mondială.

Cea mai mare suprafață cultivată se află în România (2,6 milioane hectare în 2020), urmată de Franța, Ungaria și Italia. De altfel, țara noastră este și cel mai mare exportator în sezonul recent încheiat în luna iunie cu o cantitate de 1,96 milioane tone, ceea ce reprezintă undeva la 70% din livările totale realizate de UE.

“UE este un mare importator de porumb, România, în schimb, este un exportator, trebuie să profităm de această poziție avantajoasă pe care o avem, să fim mândri că suntem fermieri și că putem să producme”, a declarat Alina Crețu, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), la Ziua Porumbului Moldova 2021.

România și Franța se luptă în fiecare an pentru poziția de lider european la producția de porumb. Anul trecut, primul loc a fost ocupat de Franţa (recoltă de 13,3 milioane de tone), urmată de România – 10,8 milioane tone, Ungaria – 8,3 milioane tone şi Italia – 6,7 milioane de tone.

În 2020, aproape jumătate din producția internă a luat calea exportului (5,7 milioane tone, din care aproximativ 50% a mers în UE), porumbul având şi cele mai mari încasări în topul produselor agroalimentare livrate pe piaţa externă (peste un miliard de euro), potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Scenarii pentru următorii ani

Implementarea pactului verde european, care presupune printre altele reducerea consumului de pesticide cu circa 50%, până în 2023, stârnește neliniște în rândul cultivatorilor de porumb. În cel mai pesimist scenariu, producția de porumb în România va înregistra o scădere de 24%, iar cea de grâu de 29%, potrivit unor studii de impact. De altfel, și producătorii susțin că nu este exclus ca producțiile medii de zece tone la hectar de acum să devină istorie peste câțiva ani.

Copa – Cogeca, organizație care reprezintă vocea unită a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, a atras atenția recent asupra impactului pe care noile strategii ar putea să aibă asupra fermierilor. În cazul cerealelor și oleaginoaselor, de exempu, este prognozată o scădere de 21,4%, respectiv 20%.

„Astăzi, avem patru studii care spun toate că lucrurile stau prost și că dintr-un importator net de porumb, UE va deveni un importator și mai mare și nu doar de porumb, ci și de produse agroalimentare într-un mod constant și foarte repede”, a mai afirmat Alina Crețu.

Foarte îngrijorat de ceea ce s-ar putea întâmpla pe piață după intrarea în vigoare a noilor reglementări PAC, este și Tiberiu Stan, un tânăr fermier din județul Iași.

“Studiile sunt foarte clare, este sinucidere din punct de vedere financiar. Acest greendeal nu aduce beneficii mediului și consumatorilor, noi facem un sacrificiu si ne ducem către faliment. Este atât de prost gândit, încât nu-și dau seama că tot ceea ce nu producem noi aici se va face în Brazilia, America sau Rusia, unde se produce cu aceleași substanțe, poate mult mai toxice și emisii de dioxid de carbon mult mai mari”, a precizat Tiberiu Stan.

2021, un an cu producție bună

2021 este un an bun pentru producătorii români de porumb atât din punct de vedere al nivelului producției, cât și al prețurilor, din păcate, însă, acestea sunt anulate în mare măsură de scumpirile la inputuri care au cunoscut majorări chiar și de 200%. Fermierii speră totuși să-și recupereze măcar o parte din pierderile de anul trecut, dar să rămână și cu ceva profit.

Recolta din acest an este estimată la circa 13,7 milioane de tone, față de 11 milioane tone, în 2020. Ea va merge, însă, în mare parte la export, în condițiile în care la nivel intern cererea este mică, din cauza declinului înregistrat de zootehnie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...