Pentru Liviu și Stela T., anul 2023 a adus o surpriză neplăcută. La sfârșitul lunii februarie, cei doi au primit un document prin care erau înștiințați că 2.939 de metri pătrați din proprietatea lor au fost expropriați pentru construcția autostrăzii A7. Fără niciun preaviz și fără a fi informați anterior că statul are nevoie de terenul lor, familia T. s-a trezit că a pierdut mai bine de o zecime din terenul de 2,7 hectare pe care îl deținea.
Culmea ironiei, în octombrie, familia T. a primit o adresă datată din ianuarie, prin care li se cereau documentele de proprietate pentru stabilirea despăgubirilor. Însă, exproprierea se produsese deja în februarie, la un preț stabilit unilateral de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR): 4 lei pe metru pătrat, adică un total de 11.726 lei pentru întregul teren. Această sumă a fost considerată de familia T. ca fiind derizorie.
Nemulțumiți de modul în care a fost gestionată exproprierea, Liviu și Stela T. au decis să acționeze în justiție, reclamând nerespectarea procedurilor legale și a termenelor stabilite de lege. În acțiunea depusă la Tribunal, familia T. a subliniat că nu au fost anunțați în timp util despre expropriere și că evaluarea terenului a fost făcută fără consultarea lor.
Pe de altă parte, reprezentanții CNAIR au argumentat că familia T. a acționat instituția greșită, deoarece beneficiarul exproprierii este statul, prin Ministerul Transporturilor, nu CNAIR, care a fost doar executantul procesului de expropriere. Primul termen de judecată a avut loc luna trecută, însă dezbaterile au fost amânate pentru mijlocul lunii iunie.
Un aspect crucial al acestei dispute este valoarea despăgubirilor oferite. Familia T. consideră că 4 lei pe metru pătrat este o sumă nerealistă și nesatisfăcătoare, având în vedere valoarea de piață a terenului din zona respectivă. Evaluarea făcută de CNAIR ridică întrebări privind corectitudinea și transparența procesului de expropriere.
Cazul familiei T. nu este unic. Multe alte familii de-a lungul traseului viitoarei autostrăzi A7 au întâmpinat probleme similare, fiind nevoite să accepte despăgubiri pe care le consideră insuficiente. Aceste situații pun în lumină o problemă sistemică în gestionarea exproprierilor pentru proiectele de infrastructură majoră din România.
Conform legii, procesul de expropriere trebuie să fie transparent și să respecte drepturile proprietarilor. Aceștia trebuie informați în prealabil și trebuie să li se ofere posibilitatea de a contesta valoarea despăgubirilor propuse. În cazul familiei T., aceste drepturi par să fi fost încălcate, generând o situație de incertitudine și frustrare.
Reprezentanții CNAIR au declarat că nerespectarea procedurilor legale nu este ilegală, o afirmație care ridică semne de întrebare și stârnește controverse. O astfel de poziție sugerează o nevoie urgentă de reformă în modul în care sunt gestionate exproprierile în România, pentru a asigura respectarea strictă a legii și protejarea drepturilor proprietarilor.
Cazul familiei T. scoate în evidență deficiențele și provocările procesului de expropriere în România. În timp ce construcția infrastructurii moderne, precum autostrada A7, este esențială pentru dezvoltarea economică a țării, aceasta nu trebuie să se facă în detrimentul drepturilor cetățenilor. Este esențial ca autoritățile să asigure o comunicare transparentă, respectarea procedurilor legale și oferirea unor despăgubiri corecte pentru proprietarii afectați. Numai astfel se poate construi o infrastructură durabilă, în armonie cu nevoile și drepturile cetățenilor.