Fertilizantele, noua armă a geopoliticii: cum ne poate lăsa Orientul Mijlociu fără mâncare

Directorul uneia dintre cele mai mari companii producătoare de îngrășăminte din lume avertizează că escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu ar putea genera un nou șoc în privința prețurilor alimentelor, prin perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare cu nutrienți agricoli și energie.

Svein Tore Holsether, directorul general al grupului norvegian Yara, a declarat că atât producătorii de îngrășăminte, cât și clienții acestora urmăresc cu atenție situația din jurul Strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care tranzitează aproximativ 40% din ureea la nivel mondial și 20% din fluxurile globale de gaze naturale lichefiate (GNL).

„Piețele de îngrășăminte au fost extrem de volatile în ultimele două săptămâni și acest lucru arată cât de interconectate sunt toate aceste domenii”, a precizat Holsether într-un interviu acordat publicației Financial Times.

Un exemplu recent al vulnerabilității lanțurilor de aprovizionare l-a constituit oprirea producției de îngrășăminte din Egipt, ca urmare a suspendării livrărilor de gaze din Israel, în contextul intensificării conflictului din regiune.

Escaladarea tensiunilor dintre Iran și Israel în această lună a dus la creșterea prețului petrolului Brent peste pragul de 80 de dolari pe baril, înainte ca acesta să revină la un nivel situat în jurul valorii de 70 de dolari, pe fondul unui acord de încetare a focului intermediat la începutul săptămânii.

16:03, 23.06.2025 • ECONOMIE

Criza din Orientul Mijlociu lovește Bitcoin: Scădere abruptă sub 100.000 de dolari

08:13, 16.06.2025 • Internațional

Petrol și furie: energia devine un câmp de luptă în Orientul Mijlociu

Conform analiștilor din industrie, peste o cincime din producția globală de uree este afectată de conflictul regional și de întreruperile în lanțurile de aprovizionare. Iranul a oprit toate instalațiile de producție a amoniacului din motive de securitate, în timp ce Egiptul se confruntă în continuare cu întreruperi ale producției din cauza lipsei gazelor naturale provenite din Israel, a declarat Sylvia Traganida, analist senior în cadrul ICIS.

Compania de analiză CRU a atras, de asemenea, atenția că atacurile Israelului asupra Iranului, precum și ripostele ulterioare, au alimentat perturbări majore pe piețele de azot într-un interval de doar câteva zile, generând totodată riscuri continue asupra aprovizionării cu fosfați, potasiu și sulf în regiune.

Potrivit datelor CRU, aproape o treime din exporturile mondiale de uree, 44% din exporturile de sulf și aproape 20% din cele de amoniac tranzitează sau sunt produse în țările situate la vest de Strâmtoarea Ormuz.

„Sistemul alimentar global este fragil”, a avertizat Holsether. „Dacă prețurile la energie se mențin ridicate o perioadă îndelungată, acest lucru se va reflecta inevitabil și în prețurile alimentelor, la fel cum s-a întâmplat în 2021 și 2022, în contextul declanșării războiului din Ucraina.”

Ultimul șoc major în piața îngrășămintelor a avut loc în 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a provocat o explozie a prețurilor la gaze naturale și o scumpire accentuată a îngrășămintelor, contribuind la criza alimentară globală.

Deși prețurile la nutrienții agricoli au scăzut în ultima perioadă, pe fondul reducerii prețului gazului, industria europeană a îngrășămintelor rămâne sub presiune, întrucât importurile din Rusia au crescut semnificativ, a explicat Holsether, care s-a întors recent din prima sa vizită în Ucraina de la debutul invaziei la scară largă.

Chiar dacă sancțiunile occidentale au limitat exporturile de gaze naturale ale Rusiei, îngrășămintele și produsele agricole au fost exceptate, permițând Moscovei să redirecționeze o parte din gazele naturale către producția de fertilizanți.

Șeful Yara a salutat decizia recentă a Uniunii Europene de a impune tarife la îngrășămintele rusești, considerând-o însă tardivă. Acesta a avertizat că Europa trebuie să evite „repetarea greșelilor” făcute anterior în privința importurilor de energie, de data aceasta în sectorul alimentar.

Holsether a acuzat Rusia că folosește hrana și îngrășămintele ca arme strategice, prin extinderea exporturilor pentru a crește dependența globală de aprovizionările sale și prin atacurile asupra sectorului agricol ucrainean, cu scopul de a submina rolul Ucrainei ca jucător agricol global.

„Există un front militar, dar și unul în care hrana este folosită ca armă”, a declarat Holsether, subliniind că peste 20% din terenurile agricole ale Ucrainei sunt în prezent minate, ocupate sau inutilizabile.

Înainte de izbucnirea conflictului, exporturile agricole ale Ucrainei, estimate la aproximativ 50 de milioane de tone de cereale anual, asigurau hrana pentru circa 400 de milioane de persoane.

Producția de cereale și oleaginoase a Ucrainei a scăzut de la 78 de milioane de tone în 2023 la 72,9 milioane de tone în acest an, potrivit datelor prezentate de Holsether, pe fondul impactului tot mai mare al războiului asupra sectorului agricol al țării.