Finanțele prezintă o consolidare fiscală falsă: cheltuielile și dobânzile cresc mai repede decât investițiile și veniturile

Execuția bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie–octombrie 2025 indică menținerea unui deficit bugetar ridicat, creșterea accelerată a unor categorii de cheltuieli obligatorii, presiuni tot mai mari din partea costurilor datoriei publice și un ritm insuficient al investițiilor publice. În pofida unor evoluții pozitive pe partea de venituri – în special în zona contribuțiilor sociale și a fondurilor europene –, deteriorarea structurii bugetare continuă, iar rezultatele obținute nu sunt suficiente pentru o consolidare fiscală robustă.

Ministerul Finanțelor se laudă cu scăderea deficitului bugetar la 5,72% din PIB, față de 6,22% în aceeași perioadă a anului trecut. Instituția condusă de Alexandru Nazare a prezentat reducerea drept dovadă a eficienței măsurilor fiscale adoptate. Totodată, comunicarea publică a pus pe creșterea veniturilor cu 12,3% și pe încasările record din taxe și contribuții sociale, dar a ignorant însă faptul că cheltuielile bugetare continuă să crească și că deficitul rămâne unul semnificativ.

Deficitul rămâne ridicat, în pofida unei ajustări minime în termeni nominali

Analiza critică a execuției bugetare ne dă o imagine cu totul diferită de triumfalismul Finanțelor. Deficitul bugetar pentru primele zece luni se situează la 108,87 miliarde lei, echivalentul a 5,72% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, ajustarea este marginală: deficitul este cu doar 0,55 miliarde lei mai mic. Avansul PIB nominal atenuează ponderea procentuală, însă în termeni reali deficitul rămâne practic la același nivel.

Raportarea menține România mult peste pragul de 3% prevăzut de Pactul de Stabilitate, menținând țara în procedura de deficit excesiv, cu obligații stricte de ajustare pe termen mediu. În condițiile unei ajustări limitate în primele zece luni, obiectivele negociate cu Comisia Europeană devin dificil de atins, în contextul în care anii electorali au de regulă presiuni suplimentare asupra cheltuielilor.

11:11 • Finanțe

Rectificare bugetară: ajustări majore pe energie, transport și fonduri europene. Impact financiar negativ de 2,1 miliarde lei DOCUMENT

09:46 • ECONOMIE

Conducerea BID, cea de-a treia bancă a statului, a intrat în provizorat

Cheltuielile totale cresc cu 9,9%, depășind ritmul unei consolidări fiscale reale

Cheltuielile bugetului general consolidat însumează, până în octombrie, aproximativ 643 miliarde lei, în creștere cu 9,9% față de aceeași perioadă din 2024. Ca proporție în PIB, cheltuielile cresc de la 33,14% la 33,67%, ceea ce arată că reducerea ponderii bugetare raportată în anumite declarații oficiale este una relativă, influențată de nivelul PIB-ului, nu de o contracție a aparatului statului.

Cele mai dinamice creșteri se observă la categoriile de cheltuieli rigide – care nu pot fi reduse pe termen scurt fără afectarea funcționării statului sau fără modificări legislative de substanță.

Costurile datoriei publice cresc cu 42,3% și ating aproape 2,5% din PIB

Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă îl reprezintă evoluția dobânzilor. Statul a plătit pentru finanțarea datoriei publice 46,77 miliarde lei în primele zece luni, în creștere cu 42,3% față de perioada similară a anului precedent.

Ca pondere în PIB, dobânzile ajung la aproape 2,5%, un nivel care depășește bugetele unor ministere precum cel al Transporturilor sau al Sănătății în anumite perioade bugetare. Această evoluție reflectă: volumul crescut al datoriei publice din ultimii ani; costurile de finanțare mai ridicate, determinate de percepția de risc asupra României; majorarea dobânzilor pe piețele internaționale.

Creșterea accelerată a acestei categorii de cheltuială rigidă reduce spațiul fiscal pentru investiții și pentru cheltuieli discreționare, consolidând dependența bugetară de împrumuturi.

Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 12,7%

Cheltuielile sociale, care includ pensiile, alocațiile, indemnizațiile și programele de sprijin, însumează 209,12 miliarde lei, cu 12,7% mai mult decât anul trecut. Creșterea este generată în special de: procesul de recalculare a pensiilor, cu impact bugetar permanent; majorările de pensii operate în 2025; compensarea facturilor la energie, program care a ajuns deja la 2,86 miliarde lei până în octombrie.

Această dinamică reprezintă o presiune structurală semnificativă, deoarece cheltuielile sociale sunt rigide și greu de ajustat în lipsa unei reforme ample a sistemelor de asistență și a mecanismelor de indexare.

Investițiile cresc sub ritmul dobânzilor și scad ca pondere în PIB

Cheltuielile de capital și programele de investiții aferente autostrăzilor, căilor ferate, infrastructurii energetice sau proiectelor locale au crescut cu 8,65% față de 2024, un ritm inferior celui înregistrat de dobânzi (42,3%) și de cheltuielile sociale (12,7%).

Ca pondere în PIB, investițiile publice scad de la 2,8% la 2,4%. Această evoluție este problematică deoarece investițiile sunt principalul motor al creșterii pe termen lung și sunt critice pentru recuperarea decalajelor de infrastructură.

Reducerea ponderii investițiilor într-un an în care cheltuielile rigide cresc semnificativ indică un dezechilibru între prioritățile de consum și cele de dezvoltare.

Veniturile cresc, dar o parte importantă are caracter conjunctural

Veniturile totale ale statului cresc la nivel agregat, însă analiza structurală arată dependențe accentuate de factori temporari.

Impozitul pe dividende crește cu 71,8% – o evoluție excepțională, nerecurentă

Creșterea abruptă este explicată de:

• distribuțiile mari de dividende realizate de companii în 2024;
• cota de impozitare de 8% aplicată de la 1 ianuarie 2024;
• impactul întârzierilor de declarare și plată.

Acest nivel nu poate fi replicat anual. Din 2026, veniturile ar putea scădea semnificativ.

Impozitul pe salarii crește în principal datorită eliminării facilităților fiscale

Creșterea nu provine dintr-o expansiune robustă a fondului de salarii în economie, ci din: eliminarea scutirilor pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT; ajustările aplicate în 2024–2025 privind taxarea contractelor part-time și a beneficiilor salariale.

Sursa are un caracter administrativ, nu unul economic.

TVA-ul net crește modest, în ciuda majorării cotelor

Restituirile de TVA avansează cu 7,8%, mai rapid decât economia, ceea ce indică:

• presiuni în zona rambursărilor;
• posibile optimizări fiscale agresive;
• cashflow afectat pentru companiile care depind de rambursări.

În paralel, creșterea veniturilor nete din TVA este redusă, deși unele cote au fost majorate la începutul anului 2025.

Dependență tot mai accentuată de fondurile europene

Veniturile din fonduri europene cresc cu 31,9%, peste ritmul veniturilor fiscale. Creșterea este pozitivă, însă această dependență presupune vulnerabilități: absorbția este volatilă și depinde de ritmul proiectelor; necesită cofinanțare națională, care pune presiune pe deficit; programele PNRR au termene stricte, iar întârzierile pot duce la pierderea finanțării.

Fondurile UE sunt importante, dar nu pot compensa slăbiciunile structurale ale veniturilor interne.

Finanțarea deficitului rămâne dependentă de împrumuturi scumpe

Pentru acoperirea necesarului de finanțare, statul continuă să apeleze la emisiuni de titluri de stat pe piața internă și la eurobonduri pe piețele externe. În condițiile în care costul dobânzilor a crescut cu 42,3%, finanțarea deficitului devine tot mai costisitoare, ceea ce generează următorul efect de bumerang:

• creșterea datoriei → creșterea dobânzilor → reducerea spațiului fiscal → noi împrumuturi → costuri mai mari.

Acest cerc vicios afectează flexibilitatea bugetară și capacitatea statului de a reacționa la șocuri economice.

Consolidarea fiscală rămâne insuficientă

Execuția bugetară pe primele zece luni ale anului 2025 arată o consolidare fiscală mai degrabă superficială. Deficitul rămâne foarte ridicat, ajustarea este marginală, iar creșterea veniturilor este alimentată în mod disproporționat de surse temporare sau măsuri administrative.

Cheltuielile rigide – pensii, dobânzi, programe sociale – cresc într-un ritm care depășește capacitatea veniturilor de a le acoperi în mod sustenabil. Investițiile pierd teren în raport cu consumul social, iar costurile datoriei publice devin un factor major de risc bugetar.

În aceste condiții, revenirea sub pragul de deficit de 3% în anii următori rămâne dificilă, iar presiunile asupra bugetului se vor amplifica dacă nu vor fi implementate reforme structurale pe partea de cheltuieli și măsuri de creștere a veniturilor cu efect permanent și predictibil.

Nazare – triumfalist, Grindeanu – critic

„Față de deficitul lunii octombrie 2024, unde aveam 6,2%, în luna octombrie din acest an execuția înregistrează un deficit de 5,7%”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. După primele nouă luni, deficitul se situa la 5,39% din PIB, ceea ce arată că luna octombrie a adus o ușoară deteriorare a nivelului cumulat, dar rămâne mai bun decât cel înregistrat anul trecut, a spun ministrul.

Conform acestuia, pe partea de venituri, TVA a atins în octombrie 13,6 miliarde lei, cel mai ridicat nivel din acest an. „Avem un plus de 2,4 miliarde de lei față de octombrie 2024 și un plus de 1,4 miliarde de lei față de luna septembrie”, a precizat ministrul Nazare.

În același timp, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a comentat critic asupra măsurii fiscale: „La prima vedere așa pare”, referindu-se la majorarea TVA, și a adăugat că a cerut o analiză internă privind impactul măsurilor fiscale adoptate de Executiv, deoarece încasările „nu ar fi pe măsura creșterii cotei”.