Frica bate la ușă: aproape jumătate dintre români cred că Putin ar putea ataca România

Un sondaj INSCOP arată că spaima de război a devenit principala îngrijorare a populației, eclipsând sănătatea, prețurile și libertățile. Cine a sădit această frică și ce spune asta despre direcția în care merge România?

Într-o țară în care prețurile explodează, salariile bâjbâie, spitalele geme, iar rețelele sociale sunt pline de gif-uri cu „iluminarea interioară”, frica de război a devenit, paradoxal, cea mai mare preocupare a românilor în 2025. Un sondaj recent INSCOP arată că aproape 42% dintre respondenți pun pe primul loc posibilitatea ca România să fie implicată într-un conflict militar, iar 47% se tem direct că Putin ar putea ordona un atac asupra țării noastre. Mai concret: fiecare al doilea român a început să-și imagineze tancuri rusești peste Prut.

De unde vine spaima? Propaganda, bombarde și „analize” de colțul mesei

Pe de o parte, există motive obiective: Rusia a invadat Ucraina, a ocupat Crimeea, a ras orașe întregi și, recent, a fost lovită dur prin operațiunea ucraineană „Pânza de Păianjen”. Iar o superputere în criză face uneori mișcări imprevizibile.

Dar dincolo de realitatea din teren, sondajul surprinde și efectul devastator al unei campanii de dezinformare sistematice. Grupări suveraniste, politicieni care vorbesc mai mult cu Sputnik decât cu electoratul românesc, „analiști” cu microfon la televiziuni partizane au reușit să planteze ideea că „vine Putin”. Nu azi, dar mâine. Nu cu siguranță, dar „poate”. Nu logic, dar „sigur ai auzit ceva”.

Rezultatul? O panică generalizată, difuză, dar persistentă. Un nor care plutește peste conversații, peste voturi, peste decizii raționale.

Cifrele care spun tot

Potrivit datelor INSCOP:

• 41,7% dintre români sunt cel mai îngrijorați de un posibil război
• 15% se tem în primul rând pentru sănătatea lor
• 14,9% sunt speriați de creșterea prețurilor
• doar 9,2% de pierderea drepturilor și libertăților fundamentale

La polul opus, 1,6% sunt îngrijorați de mediu. Probabil aceiași care n-au fost niciodată la Roșia Montană sau n-au prins Codrii Vlăsiei în tinerețe.

Pe categorii:

• Femeile sunt mai afectate decât bărbații
• Vârstnicii peste 60 de ani sunt mai temători decât tinerii
• Bugetarii resimt mai mult spaima decât angajații din privat
• Votanții PSD și AUR manifestă un grad de îngrijorare mai mare decât cei ai PNL sau USR

Un portret socio-psihologic relevant: omul prins între televizorul cu breaking news, frigiderul gol și pensionarea nesigură, care aude că NATO e „o capcană occidentală”, dar tot cu NATO doarme mai liniștit.

Paradoxul încrederii: ne temem de război, dar credem în Armată

În ciuda (sau poate tocmai din cauza) fricii, sondajele arată și un fenomen curios: încrederea românilor în Armată și în NATO este foarte ridicată. Această anxietate generalizată a făcut ca tot mai mulți cetățeni să sprijine creșterea bugetului pentru Apărare, dotări militare și prezență americană pe teritoriul național.

„Riscurile de securitate sunt reale și provoacă o anxietate puternică în rândul românilor. Din acest motiv, încrederea în NATO și Armată este atât de ridicată”, spune Remus Ștefureac, directorul INSCOP.

E un paradox funcțional: frica ne face să credem în uniformă, nu în guvern. În soldatul cu casca lucioasă, nu în ministrul cu broșă tricoloră. În scutul american, nu în liderii locali care se bâlbâie când e rost de strategie.

Consecințele unei frici maligne

Teama, în sine, nu e o problemă. E un instinct. Problema apare atunci când frica devine un mod de guvernare, un instrument electoral și o sursă de blocaj colectiv.

Când populația e ținută sub amenințarea unei bombe imaginare, nu mai cere reforme. Nu mai întreabă unde sunt spitalele, școlile sau autostrăzile. Acceptă totul. Chiar și un stat slab, atâta timp cât promite protecție.

Într-un climat de frică, propaganda face ravagii. Falsurile despre „americani care ne vor coloniza”, despre „mobilizarea obligatorie” sau „planul de a ne duce copiii pe front” circulă viral. Ele nu pornesc de la ruși – ci de la ai noștri, cu microfoane și legitimații de presă.

Cum ne apărăm de frică? Cu luciditate, nu cu lozinci

România nu e la un pas de invazie. Dar nici complet la adăpost. Războiul din Ucraina a schimbat tot. Dar între o analiză lucidă a riscurilor și panică electorală organizată, e distanță cât un vot informat.

Sondajul INSCOP nu arată doar frica – ci și nivelul la care am fost manipulați. Jumătate dintre români cred că Putin ar putea ataca România. Asta nu e realpolitik. E un diagnostic dur asupra unei societăți speriate, dezinformate, cu reflexe fragile și gândire de criză permanentă.

Discernământ… educație… cuvinte grele, mereu

Când un popor visează tancuri și bombe, dar nu mai are încredere în democrație, trebuie să ne întrebăm: cine a pus frica pe masă? Și dacă nu cumva o ținem acolo, între sare și pâine, ca pe ceva ce ni se cuvine.