Gestul făcut de Ursula von der Leyen, care ar putea să o coste scump. Vot de blam în Parlamentul European

Publicat: 11 apr. 2024, 19:20, de Viorela Pitulice, în News , ? cititori
Gestul făcut de Ursula von der Leyen, care ar putea să o coste scump. Vot de blam în Parlamentul European

Lovitură grea pentru Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, care a primit, joi, un vot de blam în Parlamentul European. Motivul este de-a dreptul incredibil: numirea unuia dintre apropiaţi într-un post foarte bine plătit în cadrul executivului european.

Actiivitatea preşedintei germane a Comisiei Europene este pusă sub semnul întrebării după mai multe acțiuni consemnate de-a lungul mandatului său care au stârnit nemulțumire din partea multora. Candidată la propria-i succesiune, acum, Ursulei von der Leyen primește un vot de blam chiar cu două luni înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, care vor duce la reînnoirea conducerii principalelor instituţii ale UE.

Plenul Parlamentului European de la Bruxelles a adoptat un amendament (cu 382 de voturi pentru, 144 împotrivă şi 80 de abţineri) prin care se cere anularea numirii făcute de președinta PE şi lansarea unei noi proceduri.

Lovitura a venit chiar din partea unui concetăţean al Ursulei von der Leyen, eurodeputatul german Daniel Freund, membru al Grupului Verzilor, care a depus un amendament în acest sens.

Cazul Markus Pieper

Totul a pornit de la numirea, la sfârşitul lunii ianuarie, a unui emisar pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Eurodeputatul german Markus Pieper, care face parte din Partidul Popular European, de dreapta, a primit acest post cu câteva săptămâni înainte ca congresul PPE de la Bucureşti, de la începutul lunii martie, să-şi dea acordul pentru un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen.

Daniel Freund a fost deranjat de faptul că „unul dintre cei mai mari critici ai Ursulei von der Leyen” din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) – pilonul german al PPE, din care face parte Ursula von der Leyen – a ajuns să fie de partea ei și să o susţină.

PPE a încercat să oprească numirea lui Pieper prin depunerea unui amendament de ultim moment, însă fără succes, pentru că majoritatea deputaţilor europeni s-au opus. Între timp, Markus Pieper şi-a semnat contractul duminică, 31 martie, iar pe 16 aprilie își va prelua funcția pentru un mandat de patru ani.

Cât despre postul ocupat de Pieper, acesta este cotat ca fiind de gradul 15, unul dintre cele mai înalte din ierarhia europeană, care vine la pachet cu un salariu de 18.430 de euro brut pe lună, conform grilei oficiale de salarizare.

Comisia Europeană a reafirmat la scurt timp după vot că a „respectat procedurile” şi a confirmat că Markus Pieper îşi va prelua atribuţiile.

Cine o contestă pe Ursula

Printre cei care au pus la îndoială „transparenţa şi imparţialitatea” procedurii de numire a lui Markus Pieper, se află șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, precum şi trei comisari, francezul Thierry Breton, italianul Paolo Gentiloni şi luxemburghezul Nicolas Schmit, care au cerut o discuţie în cadrul Colegiului celor 27 de comisari.

„Thierry Breton şi Josep Borrell au vorbit despre o lipsă de colegialitate şi despre probleme flagrante de comunicare din partea doamnei von der Leyen”, a declarat o sursă apropiată discuţiilor.

La 29 februarie, 12 eurodeputaţi din patru grupuri politice (social-democraţii din S&D, liberalii de la Renew, Stânga şi Verzii) au trimis o serie de întrebări Ursulei von der Leyen. Întrebările se refereau la rapoartele conform cărora doi contracandidaţi, europarlamentarul ceh Martina Dlabajova, din grupul Renew, şi Anna Stellinger, din partea Confederaţiei Întreprinderilor Suedeze, au ajuns în etapa finală a procedurii de recrutare, iar mai mult de atît aveau evaluări mai bune decât Markus Pieper.

„În anumite turnee de fotbal, există o etapă de grupe după care două echipe trec în runda următoare, iar apoi golaverajul este resetat de la zero pentru următoarea rundă”, a venit replica purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer.

Alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene va fi discutată după alegerile din iunie, fiind prerogativa şefilor de stat şi de guvern din UE. Numirea are nevoie de aprobarea cu majoritate în viitorul Parlament European.