Grecii pun mâna pe energia Balcanilor. Românii nu mișcă un deget

Grecii se luptă pentru un loc în energia regenerabilă în Balcani, iar 2024 este de așteptat să fie un alt an important de investiții.

2023 a fost anul României. Începutul a fost făcut cu marea mutare a PPC de a achiziționa Enel Romania, urmată de mutarea tot importanta a Helleniq Energy care și-a început internaționalizarea în producția de energie în Cipru și în România. Balcanii oferă o serie de oportunități, pe care grecii le fructifică, în schimb companiile din România nu schițează niciun gest pentru extindere, din lipsă de interes și viziune.

Interes pentru Bulgaria

Acum, ținta ambelor companii este Bulgaria, unde poartă discuții pentru achiziția unei dimensiuni semnificative de parcuri și fotovoltaice .

Interesul Greciei pentru Balcani este de așteptat, deoarece posibilitățile de investiții ulterioare în Grecia sunt limitate de spațiul electric și cerere, în timp ce țările din regiunea balcanică sunt încă departe de a fi considerate piețe saturate.

În Bulgaria, capacitatea instalată din surse regenerabile a ajuns anul trecut la 5,2 GW, egală cu 40% din cea a Greciei, care în prezent este de 12 GW. În Croația, puterea este de 3,6 GW, în Serbia de 3,1 GW, urmată de Albania cu 2,5 GW, Bosnia cu 2,1 GW și pe ultimele locuri, Muntenegru și Macedonia de Nord cu 0,8 GW fiecare. Perspectiva importantă a Balcanilor poate fi văzută din cifre.

Puterea instalată din surse regenerabile în Grecia este de 12 GW, iar proiectele care vor fi conectate la sistemul energetic ajung la 16 GW, adică un total de 28 GW. Puterea instalată astăzi în cele opt țări menționate mai sus este egală cu cea a Greciei plus proiectele care urmează să fie conectate.

Grecii de la PPC: Lovitură în SRE de la Enel România

Achiziția Enel România de către PPC în 2023 a deschis calea internaționalizării acesteia cu scopul de a deveni cel mai mare producător de energie din Europa de Sud-Est. Următorul obiectiv al companiei este să crească cu achiziții și în Bulgaria.

Activitățile Enel România care este cea mai mare companie SRE din România includ, printre altele, proiecte majore de Energie Regenerabilă (534 MW SRE în funcțiune: 8 parcuri eoliene cu o capacitate instalată de 499 MW și 4 parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalată de 36 MW și 5,4 MW). De asemenea, sunt proiecte GW în diferite stadii de dezvoltare.

Întărită de SRE în România, PPC a devenit cea mai mare companie de producție de energie verde din Grecia, nu doar din punct de vedere al portofoliului de proiecte, ci și din punct de vedere al capacității instalate a proiectelor în exploatare.

În plus, grecii de la PPC vor opera propriile proiecte de 1 GW (gigawatt) în perioada de doi ani 2023-2020 și obiectivul este într-o perioadă de peste 30 de luni, adică după sfârșitul anului 2025, să aibă 5,1 GW de proiecte SRE, în exploatare, în construcție și într-un stadiu avansat de licențiere.

Helleniq Regenerabile

 HELLENiQ RENEWABLES are în plan extinderea în Bulgaria în 2024 și mai multe proiecte în Cipru.Compania a realizat achiziția a două parcuri fotovoltaice în funcțiune, cu o putere totală de 15 MW în Cipru (provincia Nicosia) iar în vară a intrat dinamic pe piața românească. .

În special, HELLENiQ Renewables a semnat un acord obligatoriu cu MYTILINEOS pentru construirea și achiziția a 4 parcuri fotovoltaice în sudul României, cu o capacitate totală de 211 MW.

Proiectele se află într-un stadiu avansat de dezvoltare și se așteaptă să înceapă exploatarea comercială treptat, din T4 2023 până în T3 2025. Producția totală anuală de energie electrică regenerabilă este estimată să depășească 300 GWh, capabilă să răspundă nevoilor a 100.000 de gospodării.

Totodată, HELLENiQ Renewables a încheiat un acord cu o altă contraparte, pentru dezvoltarea unui portofoliu de parcuri fotovoltaice de până la 600 MW în România.

Sunt în întârziere în rețele

Țările din Balcanii de Vest se confruntă cu un „boom” al investițiilor în energia solară , dar rețelele lor rămân în urmă. Energia regenerabilă ar putea ajuta la atenuarea crizei energetice pe măsură ce țările se îndepărtează de cărbune, deși sistemele de distribuție nu sunt pregătite pentru noile surse de energie.

Extinderea rețelei, stocarea energiei și reglementările mai stricte sunt doar câteva dintre modalitățile prin care țările încearcă să combată această problemă.

În Macedonia de Nord, antreprenorii investesc „destul de agresiv” în centrale solare, potrivit ministrului Economiei, Kresnik Bektesi. Țara sa importatoare de energie a devenit un hub regional pentru energie regenerabilă. Începând cu 2021, au fost construiți 139 de megawați (MW) de parcuri solare.

Țara intenționează să genereze până la 300 MW de energie solară nouă până la sfârșitul anului 2023. Cu toate acestea, rețelele de transport și distribuție nu sunt pregătite să absoarbă astfel de afluxuri bruște de energie solară.

Cealaltă soluție, deși costisitoare, este stocarea energiei electrice, care se produce doar în timpul zilei. Prin urmare, legislația din Macedonia de Nord a fost modificată pentru a obliga investitorii să asigure stocarea energiei electrice în baterii în zonele în care rețeaua este deja conectată.