Guvernul PNL-USR umple țara de autostrăzi pe hârtie – 1.000 km de șosea la patru benzi în următorii patru ani

Chiar dacă s-au construit sub 200 km de autostradă în perioada 2016-2020, noul Guvern „amenință” poporul cu 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres. Recent, noul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, prin asociația Pro Infrastructura anunța că anul acesta vom avea aproximativ 35 km de autostradă. Rămâne ca Drulă să construiască 965 km de autostradă în următorii 3 ani.

Nici în următorii patru ani nu se finalizează cea mai așteptată autostradă din România, Sibiu-Pitești și nici Autostrada Transilvania, Brașov-Borș. Specialiștii din transporturi vorbesc doar de pregătirea și accelerarea implementării tronsonului Târgu Mureș – Brașov și autostrada Sibiu-Pitești.

PROGRAMUL DE GUVERNARE 2020 – 2024

Partidul Național Liberal-Alianța USR-PLUS-Uniunea Democrată Maghiară din România-Transportul rutier

Pentru următorii patru ani principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:

Fonduri nerambursabile alocate prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operațional de Transport 2021-2027 și Programul Național de Reformă și Reziliență prin realizarea, a unui număr de peste 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres, după cum urmează:

▪ Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:
o A3, Autostrada Transilvania (cca. 155 km) – 4,2 miliarde de Lei, fără TVA;
pregătirea implementării tronsonului Târgu Mureș – Brașov;
o A1, Autostrada Sibiu–Pitești:

▪ Accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe toate cele 5 secțiuni
ale proiectului, fiind asigurată finanțarea nerambursabilă prin emiterea
deciziei de finanțare de către Comisia Europeană – total investiție 13,7
miliarde de Lei, fără TVA – din care 2,3 miliarde de Lei, fără TVA, pentru
secțiunile 1 și 5;

▪ Pregătirea proiectului- legătură DN7C Curtea de Argeș – A1 (Secțiunea 5
Sibiu-Pitești) – Râmnicu Vâlcea.
o A0, Autostrada de centură a municipiului București (cca.100 km) – aproximativ 5 miliarde de Lei, fără TVA;
o A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2 – 550 de milioane de Lei, fără TVA (total loturile 1 și 2 – 1,9 miliarde de Lei, fără TVA);
o DX12, Drum expres Craiova–Pitești (121 km) – 3,2 miliarde de Lei, fără TVA;
o Drum expres Brăila–Galați (12 km) – 530 de milioane de Lei, fără TVA;
o Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – 1,9 miliarde de Lei, fără TVA.

▪ Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei,
Regiunii de Sud, Transilvaniei, după cum urmează:
o Demararea unor proiecte noi de investiții prin programul de construcție autostrăzi și drumuri expres în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vor stabili traseul optim și valoarea de investiție;

▪ Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț-Iași-Ungheni (aprox. 311 km)

  • 36 miliarde de Lei, cf. M.G.P.T.;
    ▪ Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret (421
    km) – 8,2 miliarde de Lei, fără TVA, conform analizei multicriteriale;
    ▪ Autostrada A13, Brașov – Bacău (160 km) – 8,8 miliarde de Lei, fără TVA,
    conform MGPT;
    ▪ Autostrada A13, Sibiu – Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău
    (125 km) – 7,1 miliarde de Lei, fără TVA, conform MGPT;
    ▪ Drum expres Craiova – Pitești (loturile 3 și 4) – 1,3 miliarde de Lei, fără
    TVA, valoare de atribuire a contractelor;
    ▪ Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică
    impune cu prioritate realizarea lor – proiecte în valoare de 11 miliarde de
    Lei, fără TVA (Drumuri expres Buzău-Brăila, Focșani – Brăila, Brăila –
    Tulcea, Constanța – Tulcea, Tișița – Albița), din care se vor finaliza
    Drumurile expres Buzău-Brăila și Focșani-Brăila, în valoarea de 3,2
    miliarde de Lei, fără TVA;
    ▪ Drum expres Calafat – Lugoj; Reabilitarea/reparația capitală a 157 de
    poduri, considerate prin expertize tehnice drept necesități urgente de
    intervenție;
    ▪ Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc
    ▪ Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei prin:
    o Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov (6,5 miliarde de Lei, fără TVA, conform S.F. din 2010) o Creșterea capacității administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploiești-Brașov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu Asociația de
    Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ;
    o Realizarea unor investiții, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).
    ▪ Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcție a unui număr de aprox. 370 km de variante de ocolire în perioada 2021- 2024, în valoare de 5,5 miliarde de Lei, fără TVA, ca de exemplu:
    o continuarea proiectelor de construcție variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare):
    DNCB (Drumul Național Centura Municipiului București, cu intervențiile la cele 4 pasaje Domnești, Berceni, Oltenița și Mogoșoaia); VO Bârlad; VO Timișoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare; VO Târgu Jiu, VO Galați; VO Tecuci, VO Mihăilești, VO Târgu Mureș;
    o Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighișoara; VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Pitești Vest, VO Timișoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea;
    o Implementarea în baza unor parteneriate cu autoritățile administrației publice locale
    a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaș,
    VO Salonta, VO Arad Est, precum și alte proiecte, a căror fundamentare
    economico-socială le susține);
    o Proiectarea și ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor
    asigura conectivitatea la rețeaua de autostrăzi.
    ▪ Operaționalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (C.N.I.R.) cu asistența tehnică a experților Băncii Europene de Investiții și a experților celei mai de succes companii similare din Europa și a celei de administrare a rețelei existente, prin eficientizarea si reformarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii din România (C.N.A.I.R.); C.N.I.R. se va ocupa de implementarea proiectelor viitoare de autostrăzi și drumuri expres.
    ▪ Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I.C.-C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitar pentru formarea de specialiști în domeniul construcției de infrastructură rutieră, precum și a unor parteneriate cu organizațiile profesionale și patronale pentru formarea de forță de muncă calificată în domeniul construcției de drumuri;
    ▪ Colaborarea M.T.I.C. cu ministerele de resort pentru dezvoltarea industriei autohtone în domeniul materialelor de construcții (ca de exemplu: producția de bitum, agregate, etc);
    ▪ Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de ITS (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcție autostrăzi și drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidență a accidentelor;
    ▪ Digitalizarea principalelor activități din cadrul Autorității Rutiere Române.

Calea ferată-tot mai aproape de faliment-Trenurile de marfă circulă cu 20 km/h

Pentru transportul feroviar, specialiștii din PNL-USRPLUS au înșirat mai multe proiecte privind nivelul redus al emisiilor de gaze cu efect de seră şi al emisiilor poluante, transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă și electrificarea liniilor. Oficialii din Guvern ascund sub preș dezastrul, viteza medie a trenurilor de călători este de circa 40 km/h, trenurile de marfă parcurg distanța de la Constanșa la Arad în 48 de ore.

CFR Marfă se află într-o situație în continuare incertă, deraieri frecvente de trenuri pe rețeaua CFR, cauzate în principal de starea jalnică în care se află cea mai mare parte a infrastructurii feroviare din România, dar şi ca efect al unor nereguli grave atribuite operatorilor de transport feroviar, erori umane, consum de alcool etc. O spune AGIFER-ul prin rapoartele sale de investigare.

Toarte aceste evenimente şi incidente tot mai frecvente, ne duc cu gândul la o problemă generală gravă cu care se confruntă căile ferate din România, alături de sistemul de transport public cu metroul. O problemă foarte gravă este și cea a siguranţei feroviare. AFER, o instituie de stat, un organism tehnic, singurul responsabil cu supravegherea transporturilor pe căile ferate.
TRANSPORTUL FEROVIAR-PROGRAMUL DE GUVERNARE.

Direcţiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt şi mediu, sunt axate pe următoarele obiective strategice generale:

I. Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă
II. Integrarea în spaţiul feroviar unic european

Pe termen scurt şi mediu, cele mai relevante direcţii generale de acţiune sunt:
a) Creşterea vitezei de circulație pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilităţii regiunilor şi persoanelor, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene;
b) Creșterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului față de viteza permisă de infrastructura feroviară;
c) Pregătirea documentaţiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurării resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investiţii;
d) Menținerea la nivel ridicat a siguranței circulației trenurilor și eliminarea restricţiilor de
viteză, în vederea creşterii vitezei de circulaţie;
e) Creșterea eficienței energetice și reducerea nivelului de poluare;
f) Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrările de întreţinere, alături de soluţii
specifice de siguranţă şi securitate;
g) Îmbunătățirea conectivității rețelei feroviare și dezvoltarea mobilităţii regionale şi urbane
în nodurile feroviare principale din România;
h) Investiții pe toată rețeaua feroviară, nu doar pe marile coridoare;
i) Creşterea competitivității transportului de călători şi marfă, inclusiv prin consolidarea
sistemului de servicii publice de interes naţional pentru transportul feroviar de călători şi
mărfuri;
j) Dezvoltarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influență a
municipiilor.
k) Îmbunătățirea conectării la rețeaua internațională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de
exemplu București – Cluj Napoca – Budapesta).

În baza direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiţii în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:
• Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă:
I.1. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale în marile centre urbane din ţară, de
exemplu: București, Cluj, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu;
I.2. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucureşti,
prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti, a Complexului Feroviar București (Gara de Nord
şi a staţiei de cale ferată Bucureşti Nord), conexiunea cu modurile de transport urban şi periurban,
realizând astfel integrarea nodurilor urbane rețeaua feroviară;
I.3. Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (București T1 și T2, Brașov,
Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța);
I.4. Îmbunătăţirea gradului de mecanizare a activităţilor de întreţinere a infrastructurii,
creşterea productivităţii şi a capacităţii de intervenţie în situaţii deosebite prin achiziţionarea de
trenuri de lucru pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare.
I.5. Creşterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice şi a veniturilor
companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare şi susținerea investițiilor orientate spre:
• reducerea restricţiilor de viteză de pe rețeaua feroviară;
• creșterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe
1001 km din reţeaua feroviară – (București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău,
București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești). Valoare estimată a investițiilor se
ridică la 1,7 miliarde de Lei;
• creşterea gradului de electrificare a reţelei feroviare;
• reducerea deranjamentelor la instalaţiile feroviare;
• executarea de către C.F.R. S.A. cu mijloace proprii a activităţilor de reparaţii capitale a
infrastructurii feroviare;
• continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată.
I.6. Dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creşterea mobilităţii
şi accesibilităţii la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS
pe coridoarele reţelei TEN-T şi prin extinderea reţelei de fibră optică.
II. Integrarea în spaţiul feroviar unic european, cu impact asupra reducerii timpilor de
parcurs, creșterea atractivității feroviare și minimizarea efectelor negative asupra mediului:
II.1. Finalizarea lucrărilor aflate în execuţie şi efectuarea recepţiilor la terminarea lucrărilor pentru
proiectele:
• Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Sighişoara, inclusiv ERTMS nivel 2. Valoarea
estimată a investiției este de 5,1 miliarde de Lei;
• Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria. Valoarea estimată a investiției
este de 7,5 miliarde de Lei;
• Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Sighişoara. Valoarea estimată a investiției este de
8,2 miliarde de Lei;
• Poduri şi podeţe – etapa I SRCF Cluj, București, Timişoara şi Craiova. Valoarea estimată
a investiției este de 0,3 miliarde de Lei.
II.2. Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate în derulare, identificarea şi asigurarea surselor de
finanţarea pentru demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:

  • Timişoara-Arad-Caransebeş. Valoare – 7,3 miliarde de lei;
  • Cluj-Episcopia Bihor. Valoare – 7,1 miliarde de lei;
  • Craiova-Calafat. Valoare – 2,5 miliarde de lei;
  • Craiova-Caransebeş. Valoare – 11,2 miliarde de lei;
  • Bucureşti Nord-Giurgiu Nord-Frontieră. Valoare – 1,7 miliarde de lei;
  • Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră. Valoare – 9,5 miliarde de lei;
  • Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră. Valoare – 1,9 miliarde de lei;
  • Predeal-Braşov. Valoare – 4,5 miliarde de lei;
  • Portul Constanţa. Valoare – 4 miliarde de lei;
  • staţiile Feteşti şi Ciulniţa. Valoare – 0,3 miliarde de lei;
  • modernizarea a 47 staţii de cale ferată din România. Valoare – 0,4 miliarde de lei;
  • modernizare 150 treceri la nivel cu cale ferată, poduri, podeţe şi tuneluri – etapa II.
    Valoarea – 0,2 miliarde de lei.
    II.3. Lansarea de noi proiecte de modernizare pe secţiuni aflate pe reţeaua TEN-T Centrală şi
    Globală:
  • Coşlariu-Cluj Napoca. Valoare – 3,8 miliarde de lei;
  • Bucureşti-Craiova. Valoare – 7,6 miliarde de lei;
  • Apahida-Suceava. Valoare – 11,7 miliarde de lei;
  • Răduleşti-Giurgiu. Valoare – 0,2 miliarde de lei;
  • Constanţa Mangalia. Valoare – 0,6 miliarde de lei

1 COMENTARIU

  1. linia ferată de importanta strategică valcele-rm vâlcea nu este in programul acesta.de ce?să vedem și cum stau lucrurile chiar acum:Sibiu Pitești lotul 4 blocat de un an de mafia cnair auzi bai drula care ai preluat discursul infractorilor cnair.centura București lotul firmei Aktor zero de un an(firma protejată de Ioniță și barbier și gașca cnair cu vacante gratis in grecia).lotul 2 Sebeș Turda dezastru total aceeași firmă aktor.nu a fost penalizată nici ea nici pizza pe lotul 1.o șmecherie cu prelungirea contractelor ca să participe și la alte licitații.lotul 4 Pitești Craiova blocat de mafia constructorilor.metroul gara de
    nord otopeni dezastru.centura a0bucuresti dezastru.comarnic -brasov dezastru .declarații aberante ale fetei cu pile Ioniță cnair.nu au făcut nici măcar drumurile secundare ocolitoare despre care batea campii bode.acest drula este bode 2.aceleasi minciuni și amanari.ca și aerianul de la justiție stelian ion.asta este predoiu 2.catule te clatini serios .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole