În noaptea de 5 spre 6 decembrie: V-ați pregătit ghetuțele? Cum e așteptat Moș Nicolae la noi și în lume

An de an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, atât copiii, cât și oamenii mari știu că trebuie ca ghetuțele sau cizmulițele trebuie să fie lustruite, deoarece Moș Nicolae vine să aducă daruri celor cuminți.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un fel  de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). În popor se crede că Moșul își scurtură barba sură în ziua de 6 decembrie, când este sărbătorit, și începe să ningă. Iar dacă nu ninge, înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit!  Există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane- care ar trebui să înflorească de Anul Nou.

Potrivit tradiției populare, copiii neascultători primesc o nuielușă, menită să îi atenționeze și să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinții și bunicii lor. Pentru Moș Nicolae este suficient să se uite prin ferestre pentru a-și da seama dacă un copil a fost cuminte sau rău. Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, spune că Sfântul Nicolae simbolizează armonia, prin asocierea cu darurile dulci, având în vedere că am intrat în luna sărbătorilor, când ne dorim să fim mai buni, să ne bucurăm unii pe alţii. „Fie că vine pe mare, aşa cum se întâmplă în Olanda, sau se strecoară printre case, cum este în România, fiecare percepe venirea Moşului într-un fel caracteristic propriului stilul de viaţă. De obicei se aduc dulciuri şi fructe. De asemenea, Moş Nicolae aduce şi nuieluşa, pentru a-i avertiza pe copii să fie cuminți”.

Cunoscut în Transilvania și sub numele de Sin-Nicoară, Sfântul Nicolae este cel mai popular sfânt din Ardeal. Sărbătoarea lui a generat un adevărat folclor, de la „darurile de Moș Neculai” și până la obiceiurile și legendele diferențiate de la sat la sat.

Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor

Se spune că ideea de moș care aduce daruri copiilor a apărut în Scandinavia, cu multe mii de ani înainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care călătorea prin toată lumea, în timpul iernii, călare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni și pedepsindu-i pe cei răi. Deși în creștinism s-au pierdut aceste povești, în conștiința oamenilor ele au rămas prin existența unor personaje cum ar fi Sfîntul Nicolae și Moș Crăciun.

În tradițiile românești, Moș Nicolae păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), după cum precizează volumul ″Cartea de Crăciun″.de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997). Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea a trei fete sărace – care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Dar Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele – în noaptea de 5 spre 6 decembrie -, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor. Probabil, de aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete.

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile.

Moș Nicolae, în alte țări

În Germania, tradiţia sărbătoririi Moşului Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Se mai spune că Moş Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminţi, copiii primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moş Nicolae şi colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.

Copiii din Franţa, în ajun, lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin iar pentru măgăruşul lui, morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite. Îndeosebi în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Dacă Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii care n-au fost cuminţi, altoindu-i cu o nuieluşă.

La copiii olandezi, moşul ajunge pe mare, venind din Spania. Dacă n-au fost cuminţi, se tem de însoţitorul moşului, Zwarte Piet (Petru cel Negru). El îl ajută pe Moş Nicolae cu darurile şi dulciurile pentru copiii cuminţi. Va merge pe la fiecare copil şi-i va dărui câte ceva, dar dacă pe lista lui copilul este trecut ca neascultător, îl va lua cu el înapoi în Spania. Să aflăm totuși și ce se întâmplă în Spania! Aici tradiţiile de Moş Nicolae includ un foarte tânăr “episcop copil”, de obicei având între trei şi şase ani, şi un grup de bărbaţi numiţi ”auroros”, care cântă oraţii. Bărbaţii adună colecte, care sunt apoi dăruite de preot sau ‘episcopul copil’. Copilul poate fi escortat de colegii de clasă, poate călări un mic cal sau prezidează, împreună cu preotul şi profesorul, o masă la care se servesc fructe uscate, nuci şi prăjiturele.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşază ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul, morcovi şi zahăr pentru calul lui. Odată cu Moş Nicolae, la fel ca şi în alte ţări europene, copiii îl aşteaptă şi pe însoţitorul său, Hoseker.

Copiii din Italia aşează pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-şi notează dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate. Tot în Italia, există tradiţia numită Rito delle nubili (ritualul celor necăsătoriţi). Tinerele fete care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita primesc daruri în amintirea sfântului care a ajutat trei fete sărace să se căsătorească, oferind fiecăreia câte o punguţă cu galbeni.

În Cehia, odată cu cadourile constând din mere, nuci, dulciuri şi jucării, Moş Nicolae le aduce aminte copiilor că în curând va sosi copilul Isus. Conform unui vechi obicei, copiii neascultători primeau în încălţări cartofi şi bucăţi de cărbune.

În nordul şi partea centrală a Croaţiei, Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri pe 6 decembrie, cu ocazia zilei sale consacrate. În seara dinainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşază pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de generosul Moş. În unele oraşe şi sate din Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulá) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. Copiii nerăbdători să îl vadă umplu străzile şi se unesc în coruri şi dansuri. În unele regiuni, Moşul vizitează copiii acasă. În ajun, copiii îşi aşază încălţările lustruite pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să le găsească dimineaţa încărcate cu daruri. În unele şcoli are loc sărbătoarea “Mikul Mail”, în care copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

Ar mai fi multe de spus despre cum vine Moșul și în alte țări ale lumii dar, deocamdată, doar lustruiți-vă ghetuțele în așteptarea lui!

Mai multe articole...

1 COMENTARIU

  1. Crăciun în biserică: Cu distanță și mai puțini vizitatori în întreaga Europă. Cu toate acestea, după cum a arătat un sondaj, bisericile se bazează pe măsuri de protecție extinse: de exemplu, serviciile vor fi celebrate cu capacități de vizitatori semnificativ reduse, concepte clare de igienă, cerințe de distanță și liste TV pentru urmărirea contactelor.

    Crăciunul în Saxonia Inferioară: Bisericile pregătesc servicii digitale. Benjamin Simon-Hinkelmann, purtătorul de cuvânt al Bisericii Evanghelice Luterane din Hanovra, a declarat agenției de presă germană: „Recomandăm, de asemenea, un regulament 3G sau 2G congregațiilor noastre .” În cele din urmă, totuși, fiecare congregație individuală va decide singură modul în care regulile aplicabile va fi implementat va. După cum a subliniat Simon-Hinkelmann, situația actuală nu este nouă: există experiențe și multe abordări creative din anul precedent, de exemplu pentru evenimentele în aer liber.
    Crăciunul în Saxonia Inferioară: Bisericile pregătesc servicii digitale… 2G-Plus: Asta înseamnă regula corona. După 3G și 2G, primii politicieni fac apel la 2G plus. Dacă Bremen și Saxonia Inferioară se bazează și pe regula Corona 2G+, vor urma reduceri de evenimente. Regula 2G-Plus cu AHAL: Corona se măsoară cu măști de respirație, reguli de igienă, distanță și ventilație. Aceasta include și piețele de Crăciun

    Catedrala Sf. Maria Adormirea Maicii Domnului din Hildesheim este, de asemenea, afectată de pandemia corona. În circumstanțe normale, până la 800 de persoane stau și se închină în zilele speciale. Anul acesta va fi mult mai gol de Crăciun – maxim 80 de credincioși ar trebui să aibă voie să intre în clădire. „Înainte de pandemie, multe biserici erau pline de Crăciun. Acest lucru cu siguranță nu este posibil în acest moment”, a declarat purtătorul de cuvânt al Eparhiei, Volker Bauerfeld. Târgurile ar trebui transmise în direct și în Ajunul Crăciunului, prima sărbătoare legală, precum și în noaptea de Revelion și Revelion.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole