Președintele Klaus Iohannis a solicitat Consiliului European să discute despre creșterea prețurilor la energie. La videoconferința cu liderii europeni, șeful statului a subliniat necesitatea de a găsi, cât mai curând posibil, soluții comune la nivelul uniunii, informează Administrația Prezidențială, într-un comunicat de presă.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, astăzi, 30 septembrie 2021, la o întâlnire în format videoconferință cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni. Întâlnirea a avut loc în pregătirea reuniunii informale a Consiliului European și a Summitului UE – Balcanii de Vest din perioada 5-6 octombrie 2021, de la Brdo, Slovenia.
În cadrul videoconferinței, Președintele României a solicitat discutarea la nivelul Consiliului European, cât mai curând posibil, a temei privind creșterea prețurilor la energie”, se arată în comunicat.
Soluțiile trebuie să fie comune, iar cetățenii să nu fie afectați
De asemenea, Klaus Iohannis a subliniat că soluțiile trebuie găsite astfel încât cetățenii să nu fie afectați.
„În acest context, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea identificării unor soluții europene comune, bine pregătite. Ele vor veni pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuției miniștrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene. Astfel încât să poată fi atenuate efectele creșterilor prețurilor la energie pentru cetățenii europeni”, a transmis președintele.
Este necesar un efort comun al tuturor statelor membre
Președintele României a atras atenția asupra faptului că este nevoie de un efort comun al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Astfel vor fi identificate acele măsuri care să vizeze, în principal, protejarea populației afectate de creșterile de prețuri ale energiei, precum și a mediului economic.
În perioada 21-23 septembrie, Maia Sandu a participat la Adunarea Generală a ONU de la New York, Statele Unite, unde au fost discutate cele mai acute probleme ale umanității: pandemia, încălzirea globală, democrația și autoritarismul, pacea și războiul, securitatea energetică, cooperarea și stabilitate în lume. În discursul său, liderul de la Casa Albă, Joe Biden, a concluzionat că există prea multe conflicte și prea puțină cooperare.
Un detaliu mai special legat de această călătorie la New York și care a devenit cunoscut pe site-ul președinției poloneze este acela că la New York Președintele Moldovei s-a întâlnit și el, într-o întâlnire separată, cu Andrzej Duda, președintele Poloniei, cu Volodymyr Zelensky, președintele Ucrainei și împreună cu prim-ministrul georgian Irakli Garibashvili. Este curios că în această ecuație nu există un președinte al României Klaus Iohannis, cu a cărui participare, la 30 de ani de la proclamarea Independenței, a fost creată la Chișinău pe 28 august, la 28 august, patrulaterul Moldova-Polonia-România – Ucraina, o nouă platformă pentru cooperarea pe întreg spectrul de probleme, inclusiv securitatea și apărarea colectivă.
Întrebarea este de ce România, cel mai relevant avocat al Moldovei din lume, a rămas în afara întâlnirii? Kievul ar trebui să fie din nou motivul? Sau poate rechini de la Kiev din exilul ucrainean de vest? România a avut o experiență similară. În anii 1990, pentru a adera la NATO, România (condiționată din exterior) a trebuit să accepte în Tratatul politic cu Ucraina (1997) excluderea celor mai mici aluzii la Pactul Ribbentrop-Molotov.
Ion Iliescu, cu toate dezavantajele sale, a refuzat să facă acest lucru și a fost înlocuit de Emil Constantinescu, care, de dragul mandatului său, a sacrificat Basarabia de Sud, Bucovina de Nord și Țara Herței. România a devenit membru al NATO și al UE, dar cu ce preț?
După semnarea Tratatului, Ucraina a devenit și mai insuportabilă în raport cu minoritățile, un stat închisor cu ideologii rasiste în raport cu minoritățile. „Ucraina fără minorități” a fost ideologia fundamentală a construirii statului ucrainean. A fost așa pe vremea lui Kravciuk și la fel este și cu Zelensky. Ce rost are, deci, și de ce a fost condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov în Parlamentul European, dacă consecințele sale rămân nerezolvate până în prezent în Ucraina lui Zelensky? Comunitatea românească din Ucraina, indiferent de zone, sud sau nord, este exterminată în fiecare zi. Școlile sunt închise sau ucrainizate, populația este ucrainizată forțat, omonimia și toponimia românească sunt ucrainizate, limba română este persecutată și interzisă în școli și spațiul public, relațiile publice cu România sunt sancționate ca o diversiune împotriva statului ucrainean. Toate acestea ca o consecință a Pactului Ribbentrop-Molotov. ….. …,Vom vedea ce va urma și cum se vor îmbunătăți relațiile Kiev-Chișinău. Dar România nu trebuie să lipsească din aceste relații. Nici comunitatea românească din Ucraina nu ar trebui să lipsească … Nu este exclus ca Kievul să încerce să îl judece, politic, pe Maia Sandu. În urmă cu zece ani, ei i-au scăpat pe Vlad Filat, Iurie Leancă și Andrei Popov, iar noi eram pe punctul de a muta Palanca și portul Giurgiulești.
Inflația în Germania crește cu peste 4% Potrivit unei prognoze a Oficiului Federal de Statistică, rata inflației a crescut la 4,1% în septembrie. Un nou record: văzut ultima dată în decembrie 1993, când era de 4,3%.
Prețurile la energie (+14,3%) și produse alimentare (+ 4,9%) au crescut brusc. Serviciile au crescut cu 2,5%, iar chiriile de apartamente cu 1,4%.
În august, prețurile de consum au crescut deja cu 3,9% față de aceeași lună a anului trecut. Oficiul Federal de Statistică a stabilit ultima dată o valoare mai mare în decembrie 1993, când era de 4,3%.
Pentru a stimula consumul în timpul pandemiei, guvernul federal a redus temporar TVA de la 1 iulie 2020 până la 31 decembrie 2020. Cotele regulate ale TVA sunt din nou în vigoare din ianuarie 2021, astfel încât bunurile și serviciile tind să fie din nou scumpe .
Dar explozia de prețuri ar putea continua, avertizează experții. Ratele de inflație de aproximativ cinci la sută în cea mai mare economie din Europa sunt considerate posibile în acest an
Concluzia este că pensionarii au mai puțini bani pentru a trăi din cauza creșterii prețului. La o inflație de 5%, o pensie de 1.000 de euro corespunde doar 950 de euro după un an.
Același lucru este valabil și pentru angajați. De exemplu, valoarea a 2.000 de euro pe lună la o inflație de 5% corespunde doar la 1.900 de euro după un an.
Inflația lovește, de asemenea, puternic economizatorii. Cărțile de economii sau depozitele la termen își pierd valoarea din cauza creșterii prețului. Sfat: Investiți mai bine în imobiliare, acțiuni și aur.