Ion Iliescu a împlinit 91 de ani: „Viața mea nu a fost diferită de cea a majorității românilor”

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, își sărbătorește astăzi, 3 martie, cea de-a 91-a aniversare. A avut două mandate de președinte al României postdecembriste, vorbește fluent limbile franceză, engleză și rusă, a fost președintele Federației Române de Kaiac Canoe în anii ‘80 și este căsătorit de peste 50 de ani cu Nina, de profesie inginer și cercetător științific în domeniul coroziunii metalelor.

Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930 în municipiul Olteniţa, judeţul Călăraşi. La 18 ani, a fost unul dintre fondatorii Uniunii Asociațiilor Elevilor din România (UAER), urmând ca, la 26 de ani, să pună bazele Uniunii Asociațiilor Studenților din România (UASR), potrivit blogului său.

Şi-a efectuat studiile universitare la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti şi la Institutul Energetic de la Moscova.

Timp de 19 ani, (1965-1984), a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

Între anii 1967-1971 a fost ministru pentru problemele tineretului, apoi a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român timp de șase luni.

Între anii 1971-1974, Ion Iliescu a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, urmând ca în următorii cinci ani să preia funcția de președinte al Consiliului Județean Iași. Din 1979 până în 1984 a lucrat la Consiliul Național al Apelor, urmând ca până la revoluția din 1989 să fie directorul Editurii Tehnice.

În seara zilei de 22 Decembrie 1989, se afla printre principalii fondatori ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi devine Preşedinte al CFSN, organism al puterii provizorii de stat şi, în acelaşi timp, un comandament ad-hoc având misiunea protejării şi consolidării victoriei revoluţiei. Totodată, a ajutat la elaborarea comunicatului de presă din partea CFSN, pe care l-a prezentat la posturile de radio și de televiziune, prin care anunța instituirea „unui stat de drept, respectarea drepturilor omului și garantarea libertății de expresie”.

La sfârşitul lunii ianuarie, s-a numărat printre fondatorii formaţiei politice Frontul Salvării Naţionale (FSN), din care s-au structurat, apoi, Partidul Democrat şi Partidul Democraţiei Sociale din România.

Primul mandat de președinte (1990-1996)

Așa cum prevedea Legea Electorală de atunci, mandatul de președinte a fost de doi ani. A câștigat apoi alegerile prezidențiale din 1992, în conformitate cu noua Constituție, îndeplinindu-și funcția de președinte al țării până în 1996. În campania prezidențială din 1996, Ion Iliescu a pierdut în fața contracandidatului său, Emil Constantinescu, fiind ales senator și conducând, între anii 1997-2000, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), astăzi Partidul Social Democrat (PSD).

Al doilea mandat de președinte (2000-2004)

Propus şi susţinut de PDSR, obţine un nou mandat prezidenţial începând cu anul 2000. La sfârșitul mandatului, în 2004, este ales senator pe listele Partidului Social Democrat și redevine liderul PSD în Senat.

În 10 decembrie 2006 este ales cu unanimitate de voturi Preşedintele de onoare al Partidului Social Democrat.

Acuzat de crime împotriva umanității

Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru crime împotriva umanității, alături de fostul premier Petre Român, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul lider sindical Miron Cozma, scrie Ziare.com.

Procesul a fost în mod repetat amânat, fiind excluse și anulate mii de probe, fapt ce a dus la neregularitatea rechizitoriului, care s-a refăcut de multe ori de-a lungul anilor. În 21 februarie, Dosarul Revoluției, în care Ion Iliescu este acuzat de infracțiuni împotriva umanității, a fost amânat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru 27 martie.

Aproximativ 100 de persoane venite din toată țară s-au prezentat în instanța, în 21 februarie, pentru a fi luate în evidență ca părți civile sau părți vătămate în dosar. După câteva ore, timp în care oamenii s-au prezentat pe rând în sala de judecată, magistratul a luat decizia de a amână dosarul, deoarece trebuie citați aproximativ 30 de urmași ai unor persoane decedate de la ultimul termen, a mai precizat sursa citată.

Ultima apariție publică

Ultima aparție publică a lui Ion Iliescu a fost în martie 2017, când s-a prezentat la Parchetul General, fiind citat de procurori în dosarul Revoluţiei, în care a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii. În ultimii ani, el a fost spitalizat de câteva ori.

În decembrie 2019, Ion Iliescu a reacționat față de decizia Guvernului de desființare a Institutului Revoluției Române, condus de el. El declara pentru Mediafax că este ”o porcărie inadmisibilă” și că nu înțelege motivația demersului, transmite Hotnews.

A publicat o carte de memorii în anul 2014

„<<Somn uşor, somn uşor, v-aţi ales cu-n dictator!>>, scandau adversarii mei politici, în marş prin Bucureşti, în 1991-1992. Ei bine, i-am dezamăgit! Nu am avut şi nu am calităţile necesare unui dictator, şi nici astfel de porniri. Nu m-a interesat puterea în sine şi nu am folosit puterea pe care am avut-o pentru a face rău sau în interes personal. Viața mea nu a fost ușoară. Și nici diferită de aceea a majorității românilor. Am încercat să mă pun, cât de mult am putut, în slujba binelui public. Cei care mă cunosc pot judeca în ce măsură am reușit să fac asta”, nota acesta la lansarea cărții sale Destinul unui om de stânga, citează Fanatik.

Citește și:

Mai multe articole...

1 COMENTARIU

  1. „Este adevărul și voi spune doar asta. Ne-am fi dorit cu toții să nu l-am fi întâlnit niciodată pe tovarășul Ion Iliescu… „Am fi vrut cu toții să nu se fi întâmplat niciodată.”
    Este o prostie absolută atunci când urmezi minciuni, Este o adevărata crima, atunci când tot ceea ce urmezi, sa fie o ideologie Iliesciana…, care te duce doar să fii un sclav care te transforma într-un dobitoc dependent de sărăcie.
    Viata lunga ii dormim tovarășului Ion Iliescu in ca sa-si amintească de toate ale sale păcate .
    La sfârșitul zilei, oamenii trebuie să se gândească singuri și să citească între rânduri. Lucrul terifiant este că oamenii nu realizează că, uneori, adevărul te privește în față și „citirea între rânduri” este tocmai rezultatul dorit.
    Gândirea critică este verboten ca să zicem!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole