Ipoteza interlopului român, exclusă din ancheta furtului tezaurului dacic din Olanda

Procurorii din Olanda au finalizat rechizitoriul în cazul spectaculosului jaf comis în ianuarie la Muzeul Drents, în urma căruia au fost furate coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Una dintre cele mai controversate ipoteze vehiculate în presa olandeză, potrivit căreia furtul ar fi fost comandat de un interlop român pentru a obține eliberarea unui condamnat, a fost exclusă din documentul oficial de acuzare.

Jaful din Olanda a avut loc în ianuarie 2025

În urmă cu două luni, postul de televiziune RTL Nieuws relata că jaful ar fi fost pus la cale de crima organizată din România. Obiectele ar fi urmat să fie folosite ca monedă de schimb în schimbul reducerii sau anulării unei pedepse cu închisoarea pentru un infractor român. Informațiile proveneau din surse apropiate anchetei, dar nu a fost oferit niciun nume sau detaliu concret despre presupusul comanditar.

La acel moment, potrivit Antena 3 CNN, parchetul olandez a refuzat să confirme sau să infirme ipoteza: „Nu putem spune nimic despre existenţa unui comanditar. Prin urmare, sugestiile și afirmaţiile dumneavoastră, bazate pe surse, rămân în întregime responsabilitatea dumneavoastră”.

Tot o sursă apropiată anchetei declara atunci că o asemenea afirmație, venită din partea autorităților olandeze, ar putea duce la un scandal diplomatic între Olanda și România.

14:14, 15.07.2025 • ACTUALITATE

Planul secret al hoților pentru tezaurul dacic furat. Apar noi detalii din anchetă

13:32, 03.07.2025 • Justitie

Ofițer anticorupție din Argeș, acuzat de șantaj și scurgeri de informații confidențiale

Surse citate acum de presa din Țările de Jos susțin că tocmai pentru a evita o astfel de tensiune între cele două state, procurorii nu au inclus această teorie în rechizitoriu.

Detalii din anchetă

În schimb, dosarul scoate la iveală alte detalii importante despre anchetă. Potrivit documentului oficial, există dovezi clare că obiectele furate nu au fost distruse.

„Este evident că primul obiectiv, recuperarea obiectelor de artă, nu a fost încă atins. Din cercetări reiese că suspecții principali dețin informații despre locul unde se află comorile sau ce s-a întâmplat cu ele”, se arată în rechizitoriu.

În cadrul investigației, autoritățile olandeze au folosit și polițiști sub acoperire. Aceștia s-au dat drept colecționari de artă și au intrat în contact cu fratele unuia dintre suspecți. I-au oferit un telefon pentru a ține legătura și o sumă inițială de 500.000 de euro. Ulterior, i-au dat 5.000 de euro pentru informații suplimentare, iar suspectul ar fi confirmat că obiectele există, dar nu știe unde sunt. O altă ofertă, de 400.000 de euro, ar fi fost respinsă pe motiv că suma este insuficientă.

Ancheta vizează inclusiv posibila implicare a grupării moto Hardliners, fondată în 2019 de foști membri ai Hells Angels, organizație interzisă de justiția olandeză. Se presupune că această rețea ar fi furnizat sprijin logistic pentru jaful violent, comis cu explozibili.

Tezaurul furat fusese împrumutat de Muzeul Național de Istorie a României către Muzeul Drents. În urma jafului, directorul MNIR a fost demis pentru decizia de a trimite în străinătate artefacte de o asemenea valoare.