Jaful verde al secolului: Cum s-au topit 60 de miliarde de euro în retrocedări ilegale de păduri în România

Retrocedarea pădurilor în România a devenit, în ultimele decenii, una dintre cele mai controversate și complicate probleme de mediu, juridice și administrative, cu implicații economice, sociale și ecologice majore. În centrul atenției se află abuzuri și ilegalități grave care au afectat patrimoniul forestier al țării și au generat prejudicii uriașe statului și comunităților locale.

Contextul istoric al retrocedărilor forestiere

Suprafața împădurită a României a suferit modificări semnificative de-a lungul istoriei recente. În 1800, pădurile acopereau circa 8,5 milioane de hectare (aproximativ 36% din suprafața țării). După 1948, odată cu naționalizarea și alte măsuri, suprafața forestieră oficială scăzuse la 6,48 milioane hectare. Prin legile fondului funciar adoptate în anii ’90 și 2000, terenuri forestiere au fost retrocedate foștilor proprietari sau urmașilor acestora, însă procesul a fost marcat de fragmente juridice și administrative, precum și de multiple abuzuri:

• Legea 18/1991 limita retrocedarea la 1 hectar per persoană;

• Legea 169/1997 a crescut limita la 30 ha per familie, extinzând drepturile și entităților colective (composesorate, biserici, administrații locale);

• Legea 1/2000 a permis retrocedări de până la 10 ha per persoană, fără a asigura contiguitatea terenurilor, favorizând dezmembrările și exploatările ilegale.

Astfel, peste 2,15 milioane hectare de pădure au intrat în proprietate privată, însă o parte semnificativă a fost exploatată ilegal, conform estimărilor unor specialiști precum prof. dr. Ioan Sabău Pop, valoarea terenurilor și pădurilor retrocedate abuziv depășind 60 de miliarde de euro.

România înregistrează cea mai ridicată rată de defrișări ilegale din Uniunea Europeană, afectând grav pădurile virgine, precum și parcurile naționale.

Abuzuri și complicitate instituțională în restituirea pădurilor

Documentele oficiale și investigațiile arată că procesul de retrocedare a fost, în multe cazuri, viciat prin acte frauduloase, implicând inclusiv instituții ale statului:

• Documente false și revendicări nejustificate au stat la baza retrocedărilor în zone protejate, inclusiv parcuri naționale (ex. Retezat) sau județe precum Harghita, Covasna, Maramureș.

• Comisiile funciare locale și județene au acordat terenuri în suprafețe mai mari decât drepturile reale ale beneficiarilor, cum este cazul composesoratului Bârzava din Ghimeș-Făget (județul Bacău), care a primit 416 ha de pădure în loc de 155 ha.

• Instituțiile Prefectului au tolerat sau facilitat aceste practici, în timp ce instanțele judecătorești au aprobat decizii bazate pe documentație discutabilă.

• Corpul de Control al Ministerului Administrației și Internelor a sesizat astfel de situații și a solicitat reanalizarea unor cazuri.

Date și cifre relevante din controalele Ministerului Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne, prin Corpul de Control și Inspectoratul General al Poliției Române, a monitorizat și investigat fenomenul tăierilor ilegale și al retrocedărilor frauduloase:

• În anul 2024, poliția a efectuat 41.195 controale în domeniul silvic și a verificat 62.350 de obiective.

• Au fost înregistrate 9.538 dosare penale și soluționate 9.610, iar 13.589 sancțiuni contravenționale au fost aplicate în baza Legii nr. 171/2010.

• Valoarea amenzilor aplicate în domeniul silvic a fost de peste 22 milioane de lei.

• Au fost confiscate 113.752 mc de material lemnos, iar 501 apeluri la 112 au vizat transporturi ilegale de lemn, dintre care 294 au fost confirmate ca ilegale.

• Din 2015 până în 2024, volumul mediu anual al tăierilor ilegale constatate a fost de 38.276 mc în pădurile administrate de Romsilva și 18.940 mc în pădurile private administrate de aceasta.

1. Instituția Prefectului – Județul Arad

În comuna Tauț, satul Nadăș, județul Arad, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 8.742 ha teren pădure, reprezentând întreaga suprafață a satului Nadăș, în baza unor hotărâri judecătorești pronunțate în favoarea numiților C.V. și C.M.A. din Arad, după cum urmează:

Prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 275/2005, numiții C.V. și C.M.A. au solicitat restituirea unor suprafețe de teren, precum și a Cabanelor Teșa și Debelagora, respectiv a tuturor construcțiilor aflate pe imobile – terenuri aparținând autoarei G.H., a cărei moștenitoare a fost doamna M.E., numiții C.V. și C.M.A. fiind moștenitorii testamentari ai defunctei M.E.

Prin Hotărârea Comisiei locale de fond funciar Tauț nr. 3/2005, a fost respinsă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate. Împotriva acestei hotărâri, numiții C.V. și C.M.A. au formulat contestație, care a fost respinsă prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar Arad.

Ulterior, împotriva acestei hotărâri, numiții C.V. și C.M.A. au formulat plângere la Judecătoria Ineu, soluționată prin Sentința civilă nr. 657/2006. Prin această hotărâre judecătorească s-au dispus:

• Anularea Hotărârii Comisiei județene de fond funciar Arad nr. 553/2005 și a Hotărârii Comisiei locale de fond funciar Tauț nr. 3/2005;

• Respingerea excepției inadmisibilității plângerii, invocată de intervenienta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, prin Direcția Silvică Arad;

• Admiterea plângerii formulate de reclamanții C.V. și C.M.A., dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate în natură asupra suprafeței de 715,8223 ha teren pădure, împreună cu clădirile sau alte construcții existente, terenuri cu vegetație forestieră în suprafață totală de 8.017,45 ha, împreună cu Cabana Teșa, precum și terenuri agricole cu construcțiile aferente, în suprafață de 9,69 ha.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Comisia județeană de fond funciar Arad și Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Arad. Recursurile au fost soluționate de Tribunalul Arad, prin Decizia civilă nr. 583/R/2006, astfel:

• Au fost admise recursurile celor două recurente și s-a modificat în totalitate sentința recurată;

• A fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată de ROMSILVA și a fost respinsă plângerea reclamanților C.V. și C.M.A., ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei decizii pronunțate în recurs, reclamanții C.V. și C.M.A. au exercitat contestație în anulare, susținând că instanța de recurs nu a avut în vedere înscrisul intitulat „Codicil la testamentul autentificat sub nr. 1432/11.03.2002”, prin care M.E. le recunoaște dreptul de a demara procedurile legale pentru stabilirea dreptului de proprietate sau obținerea de compensații.

Prin Decizia civilă nr. 718/2006, Tribunalul Arad a admis contestația în anulare formulată de C.V. și C.M.A., a anulat decizia civilă atacată și, în rejudecare, a respins recursul Comisiei județene de fond funciar Arad. De asemenea, a constatat nule absolut recursul declarat de ROMSILVA și cererea de intervenție accesorie formulată de aceasta.

Ulterior, în anul 2014, o parte dintre locuitorii satului Nadăș au formulat plângere penală, sesizând D.N.A. – Serviciul Teritorial Timișoara cu privire la modalitatea ilegală prin care C.V. și C.M.A. au dobândit, în numele defunctei M.E., dreptul de proprietate asupra celor 8.742,9757 ha teren și construcțiile aferente.

Prin Ordonanța din 17.02.2016 emisă de DNA – Serviciul Teritorial Timișoara, s-a dispus:

• Clasarea cauzei privind săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către notarul V.A. din Arad (ca urmare a prescripției răspunderii penale);

• Sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara pentru desființarea Certificatului de calitate de moștenitor emis de notarul V.A., întrucât acesta a inserat date nereale pentru a permite dobândirea nelegală a proprietății de către C.V. și C.M.A.

Împotriva acestei ordonanțe au formulat plângere notarul V.A., C.V., C.M.A., S.M. și Ocolul Silvic Privat Nadăș (înființat de C.V. și C.M.A.). Plângerea a fost respinsă prin Sentința penală nr. 203/2016 a Curții de Apel Timișoara – Secția penală, hotărâre definitivă, prin care s-au menținut dispozițiile Ordonanței din 17.02.2016.

În continuare, Comisia județeană de fond funciar Arad a promovat o cerere de revizuire a Sentinței civile nr. 657/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 457/2006, având în vedere că înscrisul determinant – certificatul de moștenitor – a fost desființat ca fals, prin Încheierea penală nr. 415/2016 a Curții de Apel Timișoara – Secția penală, rămasă definitivă prin Încheierea penală nr. 603/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.

Litigiul, inițial aflat pe rolul Judecătoriei Ineu, a fost strămutat la Judecătoria Brașov, fiind soluționat prin Sentința civilă nr. 733/2020, prin care s-a respins ca tardivă cererea de revizuire, excepția tardivității fiind invocată de intimații C.V. și C.M.A.

Împotriva acestei sentințe, Comisia județeană de fond funciar Arad a declarat recurs, soluționat de Tribunalul Brașov – Secția I Civilă, care, prin Decizia civilă nr. 113/2020, a dispus:

• Admiterea recursului;

• Respingerea excepției tardivității cererii de revizuire;

• Casarea în parte a Sentinței civile nr. 733/2020 a Judecătoriei Brașov și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru soluționarea pe fond a cererii de revizuire formulate de Comisia județeană de fond funciar Arad.

În prezent, litigiul se află pe rolul Judecătoriei Brașov, fiind înregistrat sub dosarul civil nr. 1265/246/2017*.

2. Instituția Prefectului – Județul Argeș

În prezent, pe rolul instanțelor de judecată se află următoarele dosare, constituite ca urmare a acțiunilor de anulare a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafețelor de teren cu vegetație forestieră, apreciate ca fiind atribuite fără drept unor persoane fizice, după cum urmează:

• Dosarul nr. 2763/280/2010, referitor la anularea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.235,54 ha teren cu vegetație forestieră, reclamant fiind prefectul Județului Argeș;

• Dosarul nr. 10144/280/2023, referitor la anularea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 150 ha teren cu vegetație forestieră, reclamant fiind prefectul Județului Argeș.

3. Instituția Prefectului – Județul Bacău

În anul 2006, numitul E.S.M. (E.V.S.) a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău nr. 10068/2006, care a fost respinsă de Judecătoria Onești prin Sentința civilă nr. 3041/2007 în dosarul nr. 5385/2006 (936/270/2006), hotărâre definitivă prin Decizia civilă nr. 24/20.06.2008 a Tribunalului Bacău, prin care s-a respins recursul declarat de recurentul-petent E.V.S.

Ulterior, acesta a formulat cerere de revizuire, care a fost soluționată, în anul 2010, după strămutare, de Judecătoria Sfântu Gheorghe, fiind respinsă în primă instanță prin Sentința civilă nr. 3167/2011.

În recurs, formulat de numitul S.P.G. (succesorul lui E.V.S.), Tribunalul Covasna a dispus definitiv, prin Decizia civilă nr. 231/R/2012, admiterea recursului, admiterea plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău nr. 10068/2006 și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 43.227 ha teren cu vegetație forestieră (Palanca, Brusturoasa, Asău, Dărmănești, Dofteana, Agăș, Comănești, Moinești) și 50 ha teren arabil (Comănești).

În anii 2013 și 2014, Comisia Județeană de Fond Funciar Bacău a primit 6 documentații de la comisiile locale, în vederea punerii în executare a hotărârii judecătorești definitive, și a adoptat 6 hotărâri de validare a amplasamentelor terenurilor pentru care instanța de judecată a dispus reconstituirea dreptului de proprietate.

Cele 6 hotărâri au fost contestate de ROMSILVA, dosarele aflându-se pe rolul instanțelor de fond, respectiv Judecătoria Moinești (dosarele nr. 3395/260/2013, 4238/270/2013, 3239/260/2014) și Judecătoria Onești (dosarele nr. 6162/270/2013 și nr. 6310/270/2013).

Acțiuni juridice întreprinse împotriva Deciziei civile nr. 231/R/2012:

• Contestație în anulare, obiect al dosarului nr. 1269/119/2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la Tribunalul Satu Mare, soluționat în data de 25.03.2013 prin respingerea contestației;

• Revizuire, obiect al dosarului nr. 1982/119/2012, întemeiată pe 25 de înscrisuri noi, soluționată în data de 04.06.2013 de Tribunalul Covasna, prin respingerea cererii;

• Cerere de îndreptare a erorilor materiale din Decizia civilă nr. 231/17.04.2012 (dosar nr. 4014/305/2010), soluționată în data de 05.11.2013, prin respingere;

• Revizuire, obiect al dosarului nr. 2209/119/2013, întemeiată pe înscrisuri noi, strămutată la Tribunalul Sibiu, soluționată prin Hotărârea nr. 45/03.10.2024, fiind respinsă ca inadmisibilă (dosar conex nr. 1029/119/2014).

Dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată:

• Dosarul nr. 1574/119/2014 – revizuirea Deciziei civile nr. 231/2012, suspendat până la soluționarea dosarului nr. 1295/119/2023;

• Dosarul nr. 167/119/2015 (Tribunalul Alba) – revizuirea Deciziei civile nr. 231/2012, urmează a se fixa termen (dosar nr. 498/57/2024);

• Dosarul nr. 1168/119/2015 – revizuirea Deciziei civile nr. 231/2012, suspendat până la soluționarea dosarului nr. 1295/119/2023;

• Dosarul nr. 1295/119/2023 (Tribunalul Mureș) – revizuirea Deciziei civile nr. 231/R/2012; instanța a rămas în pronunțare din data de 20.02.2025 asupra excepțiilor și a admisibilității cererii.

Instituția Prefectului – Județul Bacău precizează că suprafața de pădure în cauză se află în administrarea ROMSILVA – Direcția Silvică Bacău, numitul S.P.G. (succesorul lui E.V.S.) nefiind în posesia niciunei suprafețe de pădure.

De asemenea, se subliniază că scopul tuturor acțiunilor juridice este anularea Deciziei civile nr. 231/R din 17.04.2012, considerată nelegală.

Composesoratul Bârzava

Conform datelor puse la dispoziție de Instituția Prefectului – Județul Bacău, situația este următoarea:

• Prin Hotărârea Comisiei Județene Bacău nr. 6930/2002, s-a validat suprafața de 416,03 ha în favoarea Composesoratului Bârzava, pe raza comunei Ghimeș-Făget. A fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 2478/2002, înregistrat la Ocolul Silvic Agăș sub nr. 5872/2002.

  • Sentința civilă nr. 1075/2009 (dosar nr. 280/260/2009 – Judecătoria Moinești) a dispus obligarea comisiilor de fond funciar la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 416,03 ha. Până în prezent, titlul nu a fost emis.

• Prin Hotărârea Comisiei Județene Bacău nr. 16791/2015, a fost respinsă contestația formulată de Composesorat.

  • Decizia civilă nr. 75/2023 (dosar nr. 1860/260/2015 – Tribunalul Bacău): s-a admis apelul și plângerea, anulând hotărârea comisiei și dispunând reconstituirea dreptului de proprietate pentru 100,96 ha pășune împădurită, în extravilanul comunei Ghimeș-Făget, punctul Dealul Scurt.
    Până la data de 28.05.2025, amplasamentul nu a fost validat, iar titlul de proprietate nu a fost emis.

• Decizia civilă nr. 5/2021 (dosar nr. 1961/260/2015 – Tribunalul Bacău): s-a dispus anularea unei hotărâri a comisiei și reconstituirea dreptului pentru 313,94 ha pe raza comunei Agăș, categoria pășune și pășune împădurită.

• Sentința civilă nr. 551/21.03.2023 (dosar nr. 6218/260/2016 – Judecătoria Piatra Neamț, definitivă): s-a anulat Hotărârea nr. 18036/2017 și s-a dispus reconstituirea dreptului pentru 250,62 ha pășune și 2,70 ha pășune împădurită, în comuna Palanca.

Conform datelor oficiale, pentru Composesoratul Bârzava nu a fost emis niciun titlu de proprietate pe raza județului Bacău.

4. Instituția Prefectului – Județul Bistrița-Năsăud

Urmare a Sentinței Penale nr. 248 din 23.02.1955, pronunțată de Tribunalul București și comunicată Instituției Prefectului de către C.N.S.A.S., prin adresa nr. P1534/08.08.2019, privind condamnarea pentru crime de război a persoanelor prevăzute în dispozitivul acesteia, s-a formulat și transmis către toate unitățile administrativ-teritoriale din județ solicitarea identificării cazurilor în care moștenitorii persoanelor condamnate pentru crime de război au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sau construcțiilor, în baza legilor fondului funciar, cu consecința invalidării și anulării tuturor actelor care au decurs din aceasta.

Astfel, la nivelul județului Bistrița-Năsăud a fost identificat cazul numitului B.D., pentru care au fost demarate procedurile de atacare a tuturor actelor subsecvente reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea moștenitorilor acestuia, după cum urmează:

• Acțiunea de nulitate absolută formulată de către statul român împotriva Hotărârii Comisiei județene de fond funciar Bistrița-Năsăud nr. 116/2003, prin care a fost validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 10 ha teren cu vegetație forestieră, precum și a titlului de proprietate nr. 22229/11.07.2006. Acțiunea a făcut obiectul dosarului civil nr. 1917/186/2018 la Judecătoria Beclean. Instanța de judecată a admis cererea și a constatat nulitatea tuturor actelor privind această suprafață, care a fost restituită statului român;

• Acțiunea formulată de către Comisia locală de fond funciar Lechința de revizuire a Sentinței civile nr. 462/2014 a Judecătoriei Beclean, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 845.475 mp teren cu vegetație forestieră și arabil, în favoarea moștenitorilor. Acțiunea a făcut obiectul dosarului nr. 3408/186/2019 la Judecătoria Beclean, a fost admisă de către instanța de fond și este atacată cu recurs la Tribunalul Bistrița-Năsăud, aflat în curs de soluționare;

• Acțiunea de nulitate absolută formulată de către statul român împotriva Hotărârii Comisiei județene de fond funciar Bistrița-Năsăud nr. 642/2007, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 100 ha teren cu vegetație forestieră, precum și împotriva tuturor actelor subsecvente (titlu de proprietate, procese-verbale de punere în posesie, certificat de moștenitor, contract de donație). Acțiunea a făcut obiectul dosarului nr. 1534/186/2022 la Judecătoria Beclean, fiind admisă definitiv de către instanța de judecată, cu consecința reîntregirii proprietății publice.

Din datele puse la dispoziție de către Instituția Prefectului – Județul Bistrița-Năsăud, rezultă că, la nivelul județului, nu au fost semnalate cazuri de retrocedări frauduloase pe bază de documente false.

5. Instituția Prefectului – Județul Buzău

Pe rolul Curții de Apel Ploiești se află un dosar penal în care mai multe persoane sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, care avea ca scop pregătirea și punerea în aplicare a unor planuri de săvârșire a infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, dare de mită și cumpărare de influență, în scopul obținerii, în mod ilegal și în regim de urgență, a reconstituirii dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de aproximativ 5.000 ha pădure cu vegetație forestieră, situată pe raza comunei Gura Teghii, județul Buzău.

6. Instituția Prefectului – Județul Botoșani

a) Prin Sentința civilă nr. 339/2009 a Judecătoriei Botoșani, rămasă definitivă prin respingerea recursului (Decizia civilă nr. 506/2009 a Tribunalului Botoșani), s-a dispus reconstituirea în favoarea numitului P.A. a suprafeței de 102,64 ha teren forestier, dintre care 100,05 ha cu folosință pădure și 2,59 ha teren cu alte folosințe forestiere, pe raza comunei Gorbănești, județul Botoșani, precum și trecerea în proprietatea acestuia a două construcții (grajd și sediu de canton silvic).
Ulterior, ca urmare a unei plângeri penale, s-a constatat că numitul P.A. s-a folosit de documente și declarații false în instanță, iar dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere a fost anulat.

b) Prin Sentința civilă nr. 16198/2014, pronunțată în dosarul nr. 2629/1893/2014, Judecătoria Botoșani a anulat Hotărârea Comisiei județene de fond funciar Botoșani nr. 929/2006, prin care s-a reconstituit, pe raza comunei Gorbănești, județul Botoșani, dreptul de proprietate pentru suprafața de 7 ha teren forestier în favoarea numitului B.M.A., motivat de faptul că, la data depunerii cererii de reconstituire, acesta nu avea cetățenie română.

c) Prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar Botoșani nr. 462/2006, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 351 ha teren forestier pe raza comunei Dobârceni, județul Botoșani, în favoarea numitului B.M.A., care avea, la data depunerii cererii, doar cetățenie germană. Prin Sentința civilă nr. 1/2022 a Judecătoriei Săveni, pronunțată în dosarul nr. 1570/193/2011, a fost anulată Hotărârea Comisiei județene Botoșani nr. 462/2006. În prezent, pe rolul instanței se află dosarul nr. 1998/297/2010, privind anularea titlului de proprietate pentru aceeași suprafață.

d) Prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar Botoșani nr. 520/16.06.2006 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 111 ha teren forestier pe raza comunei Sulița, județul Botoșani, în favoarea numitului S.E., care, la data depunerii cererii, avea doar cetățenie israeliană. În prezent, pe rolul Judecătoriei Botoșani se află dosarul nr. 2898/40/2021 (declinat de la Tribunalul Botoșani), privind anularea Hotărârii nr. 520/2006, precum și a titlului de proprietate pentru suprafața respectivă.

Suprafața forestieră totală restituită ilegal este de 460,24 ha, iar cea aflată în curs de anulare este de 111,00 ha.

În ceea ce privește modul în care au fost verificate comisiile locale de fond funciar, din datele puse la dispoziție de Instituția Prefectului – Județul Botoșani rezultă că anual s-au emis ordine ale prefectului privind aprobarea graficului și tematicii activităților de îndrumare și control desfășurate la comisiile locale pentru aplicarea legilor fondului funciar. Prin Ordinul Prefectului nr. 71 din 13.02.2025, a fost împuternicit personalul din cadrul Instituției Prefectului – Județul Botoșani, competent să constate contravenții și să aplice sancțiuni contravenționale, conform prevederilor legale.

7. Instituția Prefectului – Județul Covasna

În situațiile în care s-a apreciat că retrocedarea unor terenuri cu vegetație forestieră a fost nelegală, au fost promovate acțiuni pentru constatarea nulității absolute a actelor de retrocedare. Acțiunile au fost inițiate, după caz, de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Regia Națională a Pădurilor, situații în care prefectul județului Covasna a formulat cereri de intervenție în interesul părții reclamante.

În concret, din datele puse la dispoziție de Instituția Prefectului – Județul Covasna, rezultă că situația litigiilor având ca obiect constatarea nulității absolute a actelor de retrocedare a unor terenuri forestiere se prezintă astfel:

• În dosarul nr. 1070/305/2014 (Judecătoria Târgu Secuiesc și nr. 1070/305/2014* Tribunalul Covasna), Statul Român, prin reclamanții Ministerul Finanțelor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, respectiv prin prefectul județului Covasna, în calitate de intervenient în interesul reclamanților, a solicitat constatarea nulității absolute a actelor de retrocedare privind suprafața de 1.445,95 ha teren cu vegetație forestieră situat pe teritoriul localităților Ghelința și Zăbala, județul Covasna, în favoarea numitei R.C.E.S., după autorul M.A. Prin decizia civilă nr. 57/A/2023, acțiunea a fost admisă și s-a constatat nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe.

• În dosarul nr. 4972/305/2013 (Judecătoria Sfântu Gheorghe și Tribunalul Covasna), Statul Român, prin reclamanta Regia Națională a Pădurilor, respectiv prin prefectul județului Covasna, în calitate de intervenient, a solicitat constatarea nulității absolute a actelor de retrocedare a suprafeței de 2.026,96 ha teren forestier situat pe teritoriul localității Bixad, județul Covasna, în favoarea numitei R.C.E.S., după autorul M.A. Prin decizia civilă nr. 393/A/2022 a Tribunalului Covasna, acțiunea a fost admisă și s-a constatat nulitatea actelor de reconstituire.

• În dosarul nr. 3329/322/2015 (Judecătoria Târgu Secuiesc și Tribunalul Covasna), Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, a solicitat constatarea nulității absolute a actelor de retrocedare a suprafeței de 310,12 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea numiților Z.V.A. și K.S.M., după autorii M.I. și M.J. Prin decizia civilă nr. 36/A/2022 a Tribunalului Covasna, acțiunea a fost admisă și s-a constatat nulitatea actelor de reconstituire.

• În dosarul nr. 2412/322/2016 (Judecătoria Târgu Secuiesc și Tribunalul Covasna), prefectul județului Covasna, în calitate de reclamant, a solicitat constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr. 8834/2012 emis pentru suprafața de 93,68 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea numiților B.T., B.M.B., B.I., B.A. și B.M. Prin decizia civilă nr. 335/A/22.05.2018 a Tribunalului Covasna, acțiunea a fost admisă și s-a constatat nulitatea titlului de proprietate.

8. Instituția Prefectului – Județul Iași

La nivelul Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Iași au fost identificate două cazuri în care validarea unor suprafețe de teren cu vegetație forestieră a fost anulată ulterior de instanțele de judecată:

a) Hotărârea Comisiei județene nr. 138/18.09.2000, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 10 ha în favoarea numitei R.L., a fost anulată prin Sentința civilă nr. 4577 din 16.04.2018, pronunțată de Judecătoria Iași, prin admiterea acțiunii formulate de Direcția Silvică Iași.

b) Titlul de proprietate nr. 18 din 17.09.2004, emis pe numele M.V., prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru aceeași suprafață de 10 ha în favoarea numitei R.L., a fost anulat prin Sentința civilă nr. 8804 din 07.06.2013, pronunțată de Judecătoria Iași.

9. Instituția Prefectului – Județul Ilfov

Comisia județeană Ilfov a emis un titlu de proprietate pentru o suprafață de 46,78 ha din pădurea Snagov, retrocedată ilegal. Prin Decizia penală nr. 382/A/17.12.2020, s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, terenurile fiind reintegrate în proprietatea statului sau, după caz, a UAT Snagov. În prezent, terenul este înscris în CF în proprietatea statului, cu drept de administrare Direcției Silvice Ilfov.

A fost creat „Portalul Comisiei județene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor”, unde se publică lista dosarelor și soluțiile Comisiei, inclusiv pentru fondul forestier și terenuri agricole. Fondul forestier este gestionat de Direcția Silvică Județeană, conform Codului Silvic.

10. Instituția Prefectului – Județul Prahova

Pentru suprafața de 1.464 ha validată prin Hotărârea nr. 6806/2009 a Comisiei județene de fond funciar Prahova, Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Prahova a formulat acțiune pentru constatarea nulității absolute. Cauza se află pe rolul Judecătoriei Câmpina, cu termen la 03.09.2025, dosar nr. 5220/105/2023.

11. Instituția Prefectului – Județul Suceava

Comisia județeană Suceava nu a retrocedat terenuri forestiere cu încălcarea legii. Cazurile de solicitări nejustificate au fost respinse, soluțiile fiind menținute de instanțe. Exemple:

• 39.885,38 ha Moșia Regală Broșteni – solicitată de ASR P.P.P.;

• 50 ha în Valea Putnei (actuală Pojorâta) – solicitată de ASR C.M.G. și ASR P.P.P.;

• 200.000 ha – solicitată de FBORB (Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina);

• 2.292,50 ha – solicitată de R.A.T.

Verificarea propunerilor comisiilor locale se face de Compartimentul aplicarea actelor cu caracter reparatoriu și de Colectivul de lucru format prin ordin al prefectului, cu reprezentanți ai OCPI, Direcției Silvice și Gărzii Forestiere Suceava. Regulamentele comisiei județene sunt actualizate conform legislației în vigoare.

12. Instituția Prefectului – Județul Vrancea

În anul 2006, a fost retrocedată o suprafață de 725 ha teren forestier pe raza UAT Câmpuri. În 2019, calitatea de moștenitor a beneficiarului a fost contestată în dosarul nr. 2413/275/2019*, soluționat definitiv prin anularea Titlului de proprietate nr. 9970/iulie 2006.

Totodată, prin Sentința civilă nr. 327/2020 a Judecătoriei Hațeg, în dosarul nr. 1461/240/2009, rămasă definitivă prin Decizia Tribunalului Hunedoara nr. 84/R/2022, s-a admis acțiunea Academiei Române și s-a constatat nulitatea absolută a:

• Titlului de proprietate nr. 90538/901/06.12.2006 – teren cu vegetație forestieră;

• Titlului nr. 90878/647/06 – pășuni și alte terenuri agricole (36.799.400 mp și 12.882.100 mp);

• Titlului nr. 90878/646/06 – 60.299.000 mp teren cu vegetație forestieră.

Suprafața totală reintegrată în proprietatea publică a statului român: 63.404.200 mp teren cu vegetație forestieră.

Măsuri și strategii guvernamentale pentru combaterea ilegalităților

În fața acestei situații, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri pentru prevenirea și combaterea tăierilor ilegale și a retrocedărilor abuzive:

1. Planul comun de acțiune „SCUTUL PĂDURII”, implementat în parteneriat de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională de Administrare Fiscală, pentru combaterea faptelor ilegale din domeniul forestier.

2. Monitorizarea digitală și trasabilitatea materialelor lemnoase prin sistemul SUMAL 2.0, care oferă trasabilitate în timp real a transporturilor de lemn, utilizând GPS și avize electronice.

3. Întărirea cadrului legal și a sancțiunilor, inclusiv prin modificări legislative în Codul Silvic, cu pedepse mai aspre pentru tăierile ilegale, confiscări și simplificarea procedurilor de raportare a infracțiunilor.

4. Controale riguroase și supraveghere extinsă de către gărzile forestiere, cu sprijinul poliției, jandarmeriei și utilizarea tehnologiilor moderne, precum drone și imagini satelitare.

5. Transparență instituțională, prin publicarea lunară a rezultatelor controalelor pe site-ul Gărzii Forestiere Naționale (https://gfn.gov.ro/).

6. Sprijinirea comunităților locale prin programe de instruire, promovarea unor activități economice alternative (ecoturism, produse forestiere nelemnoase) și implicarea localnicilor în monitorizarea pădurilor.

Provocări și limite în monitorizarea infracțiunilor funciare

Deși există un cadru legislativ consolidat, problema persistă și datorită dificultăților administrative și tehnice:

• Din 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, infracțiunea specifică de fals în declarații privind terenurile a fost inclusă în infracțiunea generală de fals în declarații, ceea ce a îngreunat extragerea și urmărirea datelor specifice în baza de date a Poliției Române.

• Nu există o evidență clară și accesibilă privind numărul exact de dosare penale pentru abuz în serviciu ale membrilor comisiilor funciare.

• Supravegherea continuă și reevaluarea deciziilor frauduloase sunt încă în proces, multe dosare fiind în derulare.

Situația la nivelul pădurilor gestionate de stat și în litigiu

• Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare de pădure de stat și gestionează administrativ încă 1,19 milioane hectare de păduri private.

• Până la 31 mai 2025, peste 24.400 hectare de teren forestier au fost reintrodus sau sunt în curs de reintrodus în fondul forestier de stat, ca urmare a hotărârilor judecătorești care contestă legalitatea retrocedărilor.

• Romsilva este parte în 11 dosare penale care vizează retrocedarea terenurilor forestiere.

2r1053A 3r1053A i1053A