Japonia a marcat un punct de cotitură în istoria medicinii moderne. Au început primele teste clinice cu sânge artificial pe oameni

Descoperire revoluționară! Oamenii de știință japonezi au dezvoltat un sânge artificial universal, compatibil cu toate grupele sanguine, care ar putea revoluționa îngrijirile medicale de urgență și medicina de război. Proiectul, condus de Universitatea Medicală din Nara, nu doar că poziționează țara asiatică în domeniul inovației medicale, dar evidențiază și munca de zeci de ani condusă de profesorul Hiromi Sakai, una dintre figurile cheie ale acestei cercetări.

Veziculele sunt fabricate din sânge expirat

Japonia a început oficial primele teste clinice cu sânge artificial pe oameni. Potrivit site-ului Med Edge, Hiromi Sakai a fost un pionier în proiectarea veziculelor de hemoglobină, mici unități capabile să transporte oxigen în organism fără a necesita compatibilitate între grupele sanguine. Aceste vezicule sunt fabricate din sânge expirat, reutilizând hemoglobina acestuia și încapsulând-o în membrane protectoare. Această abordare evită atât risipa, cât și necesitatea refrigerării, două obstacole obișnuite în băncile de sânge tradiționale.

Japonia conturează un nou orizont pentru medicina transfuzională a secolului XXI

La această descoperire și-au adus contribuția și alte universități japoneze, precum Universitatea Chuo, dezvoltând o metodă alternativă care încapsulează hemoglobina în proteine din familia albuminei. Astfel, este îmbunătățită stabilitatea tensiunii arteriale în situații critice precum hemoragiile sau accidentele vasculare cerebrale. Cu posibilitatea de a stoca sânge artificial timp de peste un an la temperatura camerei și potențialul său de utilizare universală, Japonia conturează un nou orizont pentru medicina transfuzională a secolului XXI.

Detalii despre sângele artificial și aplicațiile sale

Sângele artificial dezvoltat în Japonia nu este o simplă imitație a sângelui uman. Se bazează pe o tehnologie avansată care utilizează vezicule de hemoglobină, adică microcapsule care reproduc funcția principală a globulelor roșii, și anume transportul oxigenului în organism. Aceste vezicule sunt obținute din hemoglobina extrasă din sânge expirat, care este apoi acoperită cu membrane sintetice pentru a preveni reacțiile imunologice și a elimina necesitatea compatibilității între grupele sanguine.

20:58, 28.05.2025 • ECONOMIE

Țara europeană care a întrecut Japonia, devenind cel mai mare creditor global

15:45, 22.05.2025 • Internațional

Ministrul Agriculturii a demisionat pentru că n-a cumpărat orez

Unul dintre aspectele cele mai inovatoare este faptul că acest sânge artificial poate fi păstrat la temperatura camerei timp de peste un an, chiar și până la doi ani, conform studiilor preliminare, ceea ce contrastează cu sângele tradițional, care trebuie păstrat la frigider și are o durată de valabilitate de doar 42 de zile. Această evoluție îmbunătățește radical logistica distribuției, în special în regiunile cu acces limitat la sisteme de refrigerare sau transport specializat.

Sângele sintetic japonez ar putea fi utilizat în medicina de campanie

În plus, dezvoltarea promovată de Universitatea Chuo introduce un alt tip de încapsulare: în acest caz, hemoglobina este învelită în proteine din familia albuminei, ceea ce ajută la stabilizarea tensiunii arteriale a pacientului în timpul transfuziilor în contexte critice, cum ar fi traumatisme grave sau hemoragii interne. Această proprietate face din sângele artificial un instrument promițător pentru utilizarea în zone de război, dezastre naturale sau accidente de mare amploare.

Rezultate preliminare și așteptări ale studiului clinic

Studiul clinic privind sângele artificial, inițiat de Japonia în martie 2025, este rezultatul unor ani de cercetare sistematică. Etapa imediată care a permis acest pas a fost un studiu realizat în 2022, tot de Universitatea Medicală din Nara, care a confirmat siguranța și eficacitatea veziculelor de hemoglobină în medii controlate. Pe baza acestor rezultate, autoritățile de reglementare au aprobat trecerea la testarea pe voluntari umani.

În timpul acestui studiu clinic, se administrează între 100 -400 ml sânge artificial fiecărui voluntar. Cercetătorii evaluează doi factori centrali: siguranța compusului (posibile efecte adverse, toleranța sistemului imunitar, stabilitatea în circulație) și eficacitatea sa ca transportor de oxigen.

Scopul este de a valida dacă acest sânge poate menține funcțiile vitale în condiții de deficit de globule roșii, cum ar fi cele care apar după o intervenție chirurgicală, un accident sau o hemoragie internă. Dacă rezultatele vor fi pozitive, Japonia speră să înceapă aplicarea clinică înainte de 2030, deschizând astfel și calea pentru exportul acestei tehnologii.