Laureată a Premiului Nobel, arestată de armată

Aung San Suu Kyi, șefa partidului Liga Națională pentru Democrație (LND), aflat la guvernare în Myanmar, a fost arestată de armată împreună cu alți oficiali ai acestui partid.

Armata din Myanmar a confirmat că a luat controlul asupra țării, după ce Aung San Suu Kyi – printre altele și laureată a Premiului Nobel pentru Pace și alți lideri politici au fost arestați în cursul nopții. La câteva ore după aceste arestări, televiziunea armatei a confirmat că puterea militară declară stare de urgență pentru un an.

 Lovitura de stat intervine după tensiuni între guvernul civil și armată pe tema alegerilor legislative desfășurate în noiembrie 2020.  

Liga Naţională pentru Democraţie din Myanmar (NLD) a anunțat public faptul că lidera sa, Aung San Suu Kyi, arestată de armată, cere populaţiei să nu accepte lovitura de stat organizată de armată şi să protesteze.

”Acţiunile armatei sunt acţiuni care pun ţara din nou sub dictatură. Le cer oamenilor să nu accepte acest lucru, să răspundă şi să protesteze din toată inima la lovitura de stat comisă de armată”, indică NLD, într-o declaraţie făcută în numele lui Aung San Suu Kyi.

SUA au solicitat eliberarea de către armata din Myanmar a mai multor lideri politici arestaţi, inclusiv a şefei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, şi au ameninţat că vor reacţiona în cazul unui răspuns negativ, potrivit AFP.

Cine este Aung San Suu Kyi 

Aung San Suu Kyi, în vârstă de 75 de ani, a fost mulți ani disidentă. Ea a fost ținută 15 ani în arest la domiciliu de junta militară care se afla la putere și a devenit una dintre cele mai cunoscute militante din lume. De altfel, în 1991, ea a primit Premiul Nobel pentru Pace ca o recunoaștere a luptei sale pentru drepturi democratice.

După ce în 2011 regimul militar din Myanmar, aflat sub sancțiuni internaționale, a dat unele semne de flexibilitate, alegerile organizate în această țară în 2015 au fost câștigate detașat de partidul lui Aung San Suu Kyi. Constituția nu i-a permis însă fostei disidente să devină președinte, pentru că soțul și copiii acesteia sunt cetățeni străini, așa că a fost creată pentru ea funcția de consilier de stat, un rol echivalent cu acela de prim-ministru. 

Aung San Suu Kyi este fiica eroului independenței Myanmarului (fosta Birmanie), generalul Aung San. Acesta a fost asasinat când ea nu avea decât 2 ani, chiar înainte ca Myanmarul, colonie britanică, să-și declare independența în 1948.

Totuși, după ce a Aung San Suu Kyi a devenit conducătoarea Myanmarului (în 2015) ea a fost criticată la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor Rohingya. 

În 2017, sute de mii de etnici Rohingya s-au refugiat în Bangladesh-ul vecin, din cauza unei represiuni armate deosebit de dure care a început după câteva atacuri soldate cu morți asupra unor secții de poliție din statul Rakhine. Foștii susținători pe care Aung Suu Kyi îi avea pe plan internațional au acuzat-o că nu a făcut nimic ca să oprească violurile, crimele și posibilul genocid și i-au reproșat că a refuzat să condamne armata – încă puternică și influentă în țară – sau măcar să recunoască atrocităție. Unii au spus că Aung San Suu Kyi e un politician pragmantic, care încearcă să conducă o țară multietnică cu o istorie complexă. Totuși, la o audiere care a avut loc în 2019 la Curtea Internațională de Justiție din Haga, ea a luat apărarea armatei, ceea ce a șocat și i-a șters mult din reputația bună de care se bucura pe plan internațional. 

Însă în țară, lidera LND, „Doamna”, cum i se spune, continuă să se bucure de sprijinul larg al populației budiste, majoritare, care nu îi privește cu ochi buni pe etnicii Rohingya.