Regatul Unit se clatină. Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord îi cer Londrei dreptul de a pleca

Liderii partidelor naționaliste aflate la conducere în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord se întâlnesc luni, la Cardiff, pentru a cere Londrei să accepte dreptul fiecărei națiuni de a-și decide viitorul. Este o premieră politică. Nu este însă începutul oficial al destrămării Regatului Unit.

John Swinney, Rhun ap Iorwerth și Michelle O’Neill vor discuta despre economie, energie, Europa și schimbarea constituțională.

Participă ca lideri de partid, nu pentru a semna un acord între cele trei guverne. Mai important: nu urmăresc aceeași formă de separare. Detaliile reuniunii

Scoția: vrem înapoi alegerea pe care Brexitul ne-a luat-o

Scoțienii au respins independența la referendumul din 2014.

Doi ani mai târziu, 62% au votat pentru rămânerea în UE, dar au ieșit din Uniune odată cu restul Regatului.

Pentru SNP – Scottish National Party, partidul naționalist scoțian condus de Swinney – aceasta este dovada că Londra poate hotărî viitorul Scoției chiar împotriva voinței alegătorilor săi. Rezultatele referendumului din 2016

SNP vrea un nou referendum, apoi independență și posibilitatea aderării la UE.

Argumentul nu este numai sentimental: privește cine decide politica economică, imigrația și folosirea resurselor scoțiene.

Referendumul nu poate fi convocat de Edinburgh

Curtea Supremă britanică a decis că parlamentul scoțian nu poate organiza singur un referendum privind independența.

Este nevoie de acordul Londrei, iar premierul Andy Burnham exclude un asemenea vot înaintea viitoarelor alegeri parlamentare.

Nici după un eventual „da” problemele nu s-ar rezolva peste noapte: moneda, finanțele publice și relația comercială cu restul Regatului ar trebui negociate. Decizia Curții Supreme

Țara Galilor: întâi puterea, apoi întrebarea independenței

În Țara Galilor, situația este mai puțin simplă: majoritatea alegătorilor a votat pentru Brexit. Naționaliștii galezi nu pot spune, așadar, că Londra i-a scos din UE împotriva unui vot majoritar, ca în Scoția.

Partidul aflat acum la conducere se numește Plaid Cymru – în galeză, „Partidul Țării Galilor”.

Liderul său, Rhun ap Iorwerth, este prim-ministrul galez.

Parlamentul local se numește Senedd: cuvântul galez pentru „senat” sau „parlament”.

Nemulțumirea lui ap Iorwerth este că Londra păstrează prea multe decizii pentru sine.

Cere, între altele, ca autoritățile galeze să primească puteri asupra poliției și justiției.

Țara Galilor trebuie tratată ca o națiune, spune el, nu ca o regiune a Angliei. Independența rămâne un obiectiv al Plaid Cymru, dar liderul galez a respins ideea unei despărțiri imediate. Poziția sa

Cardiff trebuie să răspundă și la întrebarea banilor

Susținătorii independenței spun că deciziile luate acasă ar servi mai bine economia galeză.

Adversarii întreabă cum ar fi finanțate serviciile publice și ce s-ar întâmpla cu schimburile comerciale cu Anglia.

Nu sunt amănunte: sunt întrebările de care depinde credibilitatea proiectului.

Irlanda de Nord: nu un stat nou, ci o Irlandă unită

Sinn Féin – nume irlandez tradus aproximativ prin „Noi înșine” – nu urmărește crearea unui stat nord-irlandez independent.

Obiectivul partidului condus local de Michelle O’Neill este reunificarea cu Republica Irlanda.

Aici motivul este mai vechi decât Brexitul: împărțirea insulei, identitatea națională și conflictul istoric dintre unioniști și naționaliști.

Brexitul a adăugat însă o problemă practică: Irlanda de Nord a votat pentru rămânerea în UE, iar frontiera cu Republica Irlanda a devenit din nou o chestiune delicată.

Există un drum legal, dar nu și o majoritate clară

Acordul din Vinerea Mare permite un referendum privind reunificarea dacă autoritățile britanice consideră probabil că majoritatea nord-irlandezilor ar vota pentru ea. Acea majoritate nu este demonstrată astăzi. Înaintea unui vot ar trebui lămurite și întrebările despre sănătate, taxe și drepturile celor care doresc să rămână britanici. Cum funcționează mecanismul referendumului

Reuniunea de la Cardiff nu poate desface Regatul Unit. Încă.

Pune însă Londrei o întrebare pe care nu o mai poate amâna la nesfârșit:

ce le oferă acestor trei națiuni ca să-și dorească, în continuare, să rămână?