”Lista neagră” a scutirilor eliminate din 2026: cine pierde și cât costă schimbarea

Începând cu 1 ianuarie 2026, o serie vastă de scutiri locale vor fi eliminate sau restrânse în România, conform prevederilor din Pachetul Fiscal 2 adoptat în Parlament. Schimbările merg dincolo de simpla majorare a taxelor. Ele vizează direct persoanele vulnerabile — dizabilități, donatori de sânge, organizații non-profit și proprietari de clădiri istorice.

Pe hârtie, guvernul estimează un câștig de 3,7–3,9 miliarde lei pe an la nivelul bugetelor locale, provenit din revizuirea impozitelor pe clădiri și terenuri.

Cine pierde mai mult

Persoanele cu dizabilități

Una dintre cele mai sensibile modificări este eliminarea scutirilor de impozit pentru clădirile și terenurile aflate în proprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Măsura afectează direct un grup social vulnerabil, dependent în mare parte de venituri fixe — indemnizații, pensii de invaliditate sau ajutoare sociale — venituri care rareori acoperă costurile de trai, cu atât mai puțin creșterea bruscă a taxelor locale.

Pentru multe dintre aceste persoane, locuința nu este doar un spațiu fizic, ci un element esențial al autonomiei și siguranței. Eliminarea scutirii transformă impozitul într-o povară reală, în special pentru cei care locuiesc în orașe unde baza impozabilă va crește semnificativ din 2026.

Donatorii de sânge

Scutirile care încurajau donarea de sânge sunt și ele eliminate. Beneficiul fiscal era, în majoritatea orașelor, redus, însă avea un rol simbolic important: statul recunoștea un act de solidaritate care, statistic, salvează anual mii de vieți.

Renunțarea la o formă de stimulare poate crea un efect negativ asupra sistemului medical. În lipsa unor programe alternative de motivare, numărul donatorilor ar putea scădea.

ONG-uri și sectorul non-profit

Sectorul non-profit este printre cele mai lovite de noile reguli fiscale. Conform modificărilor, o organizație va putea beneficia de scutirea de impozit pe clădiri doar dacă folosește spațiul gratuit exclusiv pentru activități non-profit. În practică, asta descalifică o mare parte dintre ONG-uri, care funcționează în spații închiriate sau care desfășoară activități mixte (culturale, educaționale, sociale), menite să acopere costurile de funcționare.

Consecințele pot fi următoarele: închiderea unor centre comunitare, reducerea capacității de intervenție în zone vulnerabile, afectarea unor programe culturale sau sociale care au devenit, în multe localități, substitutul serviciilor publice insuficiente.

Clădirile istorice

Proprietarii clădirilor clasate drept monumente istorice pierd scutirea permanentă de impozit. Noua regulă acordă scutirea doar pe durata lucrărilor de restaurare — un interval limitat, condiționat de investiții majore. Pentru cei care nu au capacitatea financiară de a iniția aceste lucrări, impozitele vor crește semnificativ.

Această schimbare riscă să afecteze grav conservarea patrimoniului. Multe clădiri istorice sunt deja într-o stare precară, iar imposibilitatea proprietarilor de a suporta noi taxe poate duce la degradare accelerată. Experții în patrimoniu avertizează că, fără programe complementare de sprijin, România ar putea pierde în următorii ani parte din clădirile cu valoare culturală și arhitecturală.

Alte scutiri eliminate

Lista scutirilor eliminate este una amplă și afectează o varietate de beneficiari:

• Sunt abrogate facilitățile pentru terenurile deținute de persoane cu venituri mici, cooperative agricole și persoane cu dizabilități. Eliminarea acestora va crește costurile în mediile rurale și periurbane, unde veniturile sunt deseori sub media națională.
• Dispar scutirile acordate pentru activitățile sportive locale, unde reducerea de până la 50% se va aplica doar în condiții mult mai stricte. Cluburile mici, locale, care funcționează frecvent cu bugete reduse, avertizează asupra riscului de închidere.
• Se elimină scutirile pentru terenurile și clădirile turistice utilizate temporar (maxim 180 de zile pe an). Această modificare va afecta pensiunile sezoniere și micii operatori turistici, în special din zonele montane.

Impactul numeric al noilor valori impozabile

Schimbările fiscale nu se rezumă la eliminarea scutirilor; ele vin împreună cu o creștere substanțială a valorilor impozabile, ceea ce amplifică impactul asupra contribuabililor.

• Locuințele cu utilități vor avea o valoare impozabilă de 677 lei/m², în creștere de la 1.492 lei/m² — o majorare de aproape 80%.
• Locuințele fără utilități vor avea o valoare impozabilă de 606 lei/m², față de 894 lei/m² în prezent, o creștere de aproximativ 79%.
• Pentru proprietățile rezidențiale care depășesc 2,5 milioane lei, se introduce un impozit suplimentar de 0,9%, aplicat anual.

Cumulat, aceste creșteri vor genera un impact fiscal considerabil asupra tuturor categoriilor de contribuabili, dar mai ales asupra celor care până acum beneficiau de scutiri.

Sursa: Contzilla

Sursa: Contzilla

Ce câștigă și ce riscă autoritățile locale

Guvernul susține că eliminarea scutirilor este necesară pentru a crea un sistem fiscal local mai echitabil și mai predictibil și pentru a genera venituri semnificative la buget.

Dar nemulțumirile vin inclusiv din partea unor primari: unii spun că, deși taxele locale vor crește („cu peste 75% conform primarului din Buzău”), nu vor colecta cu siguranță tot ceea ce estimează Guvernul.

Practic, Pachetul Fiscal 2 produce o redistribuire fiscală clară: statul și autoritățile locale câștigă miliarde, dar nu prin taxarea uniformă, ci prin retragerea scutirilor care protejau grupuri vulnerabile și infrastructuri culturale sau istorice. Schimbările au potențialul de a crește veniturile, dar și de a genera tensiuni sociale.