Românii nu sunt specializați în meseriile viitorului

Analişti de date, operatori de roboți, software developers, specialişti Big Data, experţi în digital transformations, profesionişti în digital sales şi marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. Sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic care pentru mulţi dintre români reprezintă o necunoscută.

Maximum 10% din populaţia activă a României este pregătită în prezent pentru meseriile viitorului, pentru economia digitală, efectul fiind acela că mulţi dintre români riscă, în următorii ani, să îşi piardă locurile de muncă, conform unei analize realizate de compania de consultanţă Frames şi platforma de e-learning Digital HR – un proiect finanţat de Uniunea Europeană.

„Analişti de date, software developers, specialişti Big Data, experţi în digital transformations, profesionişti în digital sales şi marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. Sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic care, pentru mulţi dintre români, reprezintă o necunoscută. Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile româneşti şi internaţionale le oferă şi pentru care, din păcate, nu găsesc mulţi candidaţi. De ce? Pentru că, în România, prea puţini sunt cei care se adaptează cerinţelor pieţei muncii”, se arată într-un comunicat al companiei de consultanță.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, numai 1,6% dintre angajaţii din Romania au urmat, în 2019, forme de formare profesională. Spre comparaţie, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveţia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaţilor care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

„Deşi există o gamă largă de cursuri de pregătire, multe dintre ele gratuite şi disponibile online, în domenii precum IT, suport tehnic, marketing, Securitate Cibernetică Industrială, Tranziţia la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, Fabricaţia digitală a Produselor, Vânzări, Finanţarea Afacerii şi Elaborarea planului de afaceri, mult prea puţini români încearcă să se specializeze într-o meserie de viitor. Motivele sunt legate, în principal, de timpul redus pe care îl au la dispoziţie, de lipsa de atractivitate a domeniului sau, pur şi simplu, de faptul că sunt confortabili cu jobul pe care îl au în prezent”, a declarat Ligia Neacşu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.

O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre şomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparaţie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-şi găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

A patra revoluție industială a început deja

Analiza semnalează şi că, potrivit experţilor de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, printre joburile cu mare căutare în viitor se află cele de analişti de date şi dezvoltatori software, operatori de maşini şi roboţi, angajaţi specializaţi în suport în domeniile tehnologice, specialişti în marketing digital, Big Data, experţi în digital transformations, profesionişti în digital sales şi marketing online, inovation creators. La mare căutare se vor afla şi angajaţii care lucrează în domenii specifice, precum sănătatea, prestările de servicii către populaţie, vânzări online/offline şi domeniile creative.

„A patra revoluţie industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanşate de revoluţia industrială. Am trecut de la cai şi trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani şi vor apărea altele care necesită noi aptitudini”, arată analiza.

Experţii Digital HR susţin că, până în 2030, robotizarea şi platformele software integrate vor duce la dispariţia, în linii mari, a activităţilor umane repetitive, precum cele din agricultură, asamblarea industrială, confecţii şi alte industrii. De asemenea, vor dispărea mare parte din joburile asociate cu gestiunea contractelor, contabilitate, activităţi profesionale din administraţia publică şi companii.

Conform estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în 2030. Doar cinci la sută din ocupaţiile actuale vor fi automatizate. În plus, vor fi create noi locuri de muncă.

În 2030, totul va fi conectat la tehnologie și la 6G

Economia, în 2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud. Asta va însemna că angajaţii vor trebui să ştie să folosească calculatorul, aplicaţiile de lucru, să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială.

„De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susţinută cu ajutorul roboţilor, aplicaţiilor software, inteligenţei artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează maşini, să foloseşti aplicaţie online prin intermediul căreia gestionezi relaţia cu clienţii – astfel de activităţi sunt deja obişnuite în alte ţări şi, cu siguranţă, vor fi implementate şi la noi”, a subliniat Adrian Negrescu.

Conform unui studiu Frames, realizat recent, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.