Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, crede că România ar trebui să vândă activele şi toate creanţele pe care le deţine la Krivoi Rog în Ucraina

Publicat: 28 mai 2021, 20:30, de Răzvan Zamfir, în Business , ? cititori
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, crede că România ar trebui să vândă activele şi toate creanţele pe care le deţine la Krivoi Rog în Ucraina

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, apreciază că România ar trebui să vândă la licitaţie activele şi toate creanţele pe care le deţine la combinatul siderurgic Krivoi Rog din Ucraina.

„Am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieşim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipeşte banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogăţirea unor abonaţi la bani de la stat. Concret, trebuie să vindem la licitaţie activele şi toate creanţele de acolo. Să mai recuperăm ce putem şi să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999″, a scris ministrul Economiei într-o postare pe Facebook.

Construcţia uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, în perioada când existau Uniunea Sovietică şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), fiind implicate Republica Democrată Germană, RS Cehoslovacă, RP Bulgaria şi RS România. În 1990, lucrările, realizate în proporţie de 70%, au fost oprite. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.

Construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS şi R.S. Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat RP Bulgaria şi RS România.

După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.

Volumul de lucrări realizat de România este de 640,38 milioane ruble transferabile, din care obiectivele finalizate şi recepţionate reprezintă circa 278 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 83 la sută din cota de participare. Lucrările au fost sistate în anul 1998, de către toate părţile

Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea.