Mircea Cărtărescu a intrat cu Solenoid direct în topul New Yorker al celor mai bune cărți din 2022

Publicat: 10 nov. 2022, 11:20, de Cezar Amariei, în Cultură , ? cititori
Mircea Cărtărescu a intrat cu Solenoid direct în topul New Yorker al celor mai bune cărți din 2022

Succes internațional enorm pentru scriitorul Mircea Cărtărescu, al cărui roman a reușit să intre într-unul dintre cele mai prestigioase clasamente literare mondiale, la doar cîteva zile după ce a fost lansat în Statele Unite.

Tradus de Sean Cotter, „Solenoid” este menționat de publicația New Yorker drept una dintre cele mai valoroase cărți ale anului 2022.

„Această carte, a unuia dintre cei mai importanți scriitori de avangardă din România, se prezintă ca jurnalul unui poet eșuat, fără nume, care a devenit profesor de școală.

El relatează amintiri din copilăria lui bolnăvicioasă și din plimbările sale prin București („un muzeu al melancoliei și al ruinei tuturor lucrurilor”), unde, în fața unei morgi, întâlnește așa-zișii protestatari anti-moarte care poartă pancarte pe care scria „ NU vreau să fiu îngropat de viu!”

Titlul romanului se referă la un obiect misterios deasupra căruia este construită casa lui, care provoacă levitație și rearanjează camerele. Ca și în opera lui Kafka, ale cărui jurnale naratorul le adoră, oroarea și umorul cărții se nasc din examinarea „anomaliei tragice a spiritului îmbrăcat în carne”, notează jurnaliștii New Yorker.

Povestea „Solenoid”-ului

Lansat la sfârșitul anului 2015, romanul ce numără deja 27 de ediții s-a bucurat încă de la început de un imens succes, fiind bine primit atât în țară cât și peste hotare.

„Vreau să scriu o dare de seamă despre anomaliile mele. În viaţa mea obscură, în afara oricărei istorii, şi pe care doar o istorie a literaturii ar fi putut-o fixa în taxinomiile ei, s-au întâmplat lucruri care nu se întâmplă, nici în viaţă şi nici în cărţi.

Aş fi putut scrie despre ele romane, dar romanul tulbură şi ambiguizează sensul faptelor. Aş putea să le păstrez pentru mine, cum le-am ţinut până acum, şi să mă gândesc la ele până-mi crapă capul în fiecare seară în care stau ghemuit sub pătură, pe când afară ploaia izbeşte furios în geamuri. Dar nu mai vreau să le păstrez doar pentru mine. Vreau să scriu un raport, deşi nu ştiu încă în ce fel şi ce-am să fac cu paginile astea.

Nu ştiu nici dacă e timpul potrivit pentru asta. Încă n-am ajuns la nici o concluzie, la nici o coerenţă, faptele mele sunt vagi fulgerări în netezimea banală a celei mai banale vieţi, mici crevase, mici inadvertenţe.

Formele astea informe, aluziile şi insinuările, accidentele de teren uneori insignifiante în sine, dar căpătând, luate-mpreună, ceva străin şi obsedant, au nevoie de o formă ea însăşi nouă şi neobişnuită ca să poată fi relatate. Nu roman şi nici poem, căci ele nu sunt ficţiune (sau nu pe de-a-ntregul), nici studiu obiectiv, fiindcă multe dintre faptele mele sunt singularităţi ce nu se lasă reproduse nici măcar în laboratoarele minţii mele“, își motiva Cărtărescu apariția „Solenoid”, în 2015.

Cine este Mircea Cărtărescu

Cunoscut prin prisma apariției pe lista scurtă a candidaților la premiul Nobel, creditat în ultimii ani cu șanse la această distincție, Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti.

Poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist, a fost tradus deja în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană ș.a.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România.

Printre cele mai importante distincții internaționale se numără Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia, Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015, Premio Formentor de las Letras (2018), Prix Transfuge, Paris, 2019, Prix Millepages, Vincennes, 2019 ori Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, Guadalajara, 2022.