Misterul tezaurului dacic furat în Olanda: „Sunt oameni bolnavi care vor să le ascundă”. Ce s-a întâmplat cu brățările și coiful de aur

La un an de la jaful care a zguduit lumea culturală europeană, furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda rămâne o rană deschisă pentru patrimoniul românesc. Deși autoritățile au desfășurat anchete ample, artefactele inestimabile par să fi intrat în pământ. Specialiști din zona artei vin acum cu noi ipoteze privind soarta pieselor de aur dispărute, scenarii care fac recuperarea lor tot mai dificilă. Se pare că brățările dacice și faimosul Coif de la Coțofenești nu ar fi ajuns pe piața neagră clasică, ci direct în vitrinele secrete ale unor colecții private, unde sunt păstrate clandestin.

Olanda: Profilul colecționarului din umbră

Experții susțin că lipsa oricărei tentative de vânzare sau valorificare a pieselor în ultimele douăsprezece luni indică faptul că jaful a fost realizat „la comandă” sau de persoane care nu au intenția de a le înstrăina. Colecționarul de artă Eduard Uzunov a explicat mecanismul psihologic din spatele unor astfel de furturi, subliniind că obiectele sunt acum scoase din circuitul obișnuit.

„Dacă eu încerc acum să vând o monedă sau un obiect care este foarte aproape de naşterea lui Isus Hristos, deci reprezintă un artefact, sunt pasibil de închisoare. Valoarea este enormă. Suferința noastră, pentru că ni s-a furat o bucățică din istorie, este foarte mare”, a declarat Eduard Uzunov pentru Antena 3 CNN.

Mai mult, acesta sugerează că motivația hoților sau a beneficiarilor finali este una patologică, o dorință egoistă de posesie exclusivă asupra unor bunuri de patrimoniu universal.

10:42, 20.01.2026 • ACTUALITATE

Olanda plătește 5,7 milioane de euro pentru Coiful de la Coțofenești, furat anul trecut

11:26, 11.01.2026 • NECONVENTIONAL

Pisici interzise într-o ţară din Europa. Ce animale nu mai au voie să stea în casă şi de ce

„Sunt oameni care nu sunt zdraveni la cap. Există în orice domeniu nişte oameni care pur şi simplu sunt bolnavi. Ori le-au luat ca să le țină, să le ascundă. Foarte multe furturi din muzee sunt pentru oameni care vor să le aparțină lor, doar ei să le vadă. Eu ca şi colecţionar de artă, din contră, mă bucur să arăt”, a mai spus Eduard Uzunov.

Despăgubiri de milioane de euro pentru istoria pierdută

În timp ce anchetatorii caută încă urmele hoților, statul român a încheiat procedurile financiare legate de asigurarea bunurilor. Ministerul Culturii a anunțat oficial că România a încasat despăgubiri totale în valoare de 5,7 milioane de euro. Această sumă acoperă valoarea de asigurare a celor patru piese de tezaur furate în ianuarie 2025: trei brățări dacice și unicul Coif dacic de la Coțofenești.

Banii au intrat în vistieria statului în două tranșe, în toamna anului trecut. O primă plată substanțială, reprezentând 85% din valoare, adică 4,845 milioane de euro, a fost efectuată la 25 august, iar restul de 855.000 de euro a fost virat la jumătatea lunii septembrie.

Neglijența muzeului olandez, sub lupa specialiștilor

Dincolo de aspectul financiar, rămâne revolta specialiștilor români față de modul în care partenerii olandezi au gestionat securitatea exponatelor. Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie din București, a lansat o serie de acuzații grave la adresa instituției gazdă. Istoricul a criticat dur conducerea muzeului din Assen, precizând că aceasta nu a luat măsurile de securitate promise contractual, facilitând astfel producerea acestui dezastru cultural.