Nicușor Dan, în Parlament: Instabilitatea externă și vulnerabilitățile interne amenință securitatea României
Președintele Nicușor Dan a prezentat miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și a detaliat riscurile și oportunitățile pentru securitatea României.
Riscuri externe
Șeful statului a spus că actualul context geopolitic global este marcat de instabilitate, inclusiv de războiul din Ucraina care durează de peste trei ani, conflicte regionale în Balcanii de Vest, Caucaz și Orientul Mijlociu, precum și de o capacitate internațională redusă de rezolvare diplomatică a crizelor. În plus, evoluția rapidă a tehnologiei, în special inteligența artificială, și creșterea influenței rețelelor sociale sporesc vulnerabilitățile prin campanii de dezinformare și manipulare. Președintele a menționat explicit riscul războiului hibrid desfășurat de Rusia împotriva României și altor state europene, manifestat prin atacuri cibernetice și presiuni asupra democrației și statului de drept.
Riscuri interne
Printre vulnerabilitățile interne, Nicușor Dan a evidențiat capacitatea redusă a administrației publice, corupția, evaziunea fiscală, calitatea scăzută a educației, abandonul școlar și deficitul gândirii critice, declinul demografic și fragmentarea politicilor tehnologice. De asemenea, nivelul redus al cercetării, dezvoltării și inovării reprezintă un risc în competiția globală, iar societatea civilă se confruntă cu un grad limitat de activism civic.
Oportunități
Pe de altă parte, președintele a evidențiat oportunitățile pe care România le are: parteneriatul strategic cu Statele Unite, apartenența la NATO și Uniunea Europeană, și programe precum SAFE, care consolidează flancul estic al NATO. De asemenea, există potențial pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare, în contextul creșterii globale a producției militare, România având resurse umane calificate, infrastructură și experiență în domeniu.
Șeful statului a subliniat că poziția geografică a României oferă multiple avantaje, în special ca punct de conectivitate între Europa și Asia. Portul Constanța reprezintă un element-cheie, care în următorii 2-3 ani va fi conectat atât feroviar, cât și prin autostradă la vestul Europei. De asemenea, Dunărea constituie un vector strategic, iar Strategia UE la Marea Neagră, adoptată anul trecut, deschide noi perspective regionale.
În domeniul tehnologiei, România are potențial, susținut de calitatea forței de muncă și de competitivitatea sectorului privat. Diaspora reprezintă un alt atu: milioane de români cu experiență pe piețe internaționale pot contribui la dezvoltarea economică și tehnologică a țării prin afaceri sau colaborări directe.
Direcții în apărare și politică externă
Strategia prevede consolidarea capacităților de apărare și întărirea colaborării cu parteneri strategici, inclusiv SUA, NATO și UE. România intenționează să-și amplifice vocea în formatele multilaterale precum UE, NATO, B9 și Inițiativa celor trei mări.
Susținerea Republicii Moldova și a Ucrainei, securitatea Balcanilor de Vest și integrarea statelor din zonă rămân obiective centrale. Marea Neagră, deși vulnerabilă, este văzută ca o oportunitate majoră în politica externă.
Politică internă și economie
Președintele a evidențiat lupta anticorupție ca prioritate, subliniind necesitatea coordonării instituțiilor, prioritizarea combaterii marii corupții și implicarea serviciilor de informații în colectarea de date relevante.
Stabilitatea și predictibilitatea bugetară, revigorarea industriei de apărare, promovarea companiilor românești și atragerea investițiilor străine sunt alte obiective. Dezvoltarea diplomației economice și aderarea României la OCDE, estimată pentru vara anului viitor, reprezintă oportunități suplimentare.
În domeniul energiei, președintele a subliniat legătura directă între productivitate și prețul energiei, accentuând importanța dezvoltării proiectelor majore pentru asigurarea securității energetice.
Strategia propusă de șeful statului are patru capitole principale, punând accent pe independența și solidaritatea României, astfel încât acțiunile statului să corespundă valorilor și intereselor cetățenilor, menținând în același timp angajamentele față de partenerii internaționali.