Noroc că există! Inteligența artificială devine primul angajat competent din administrația română

Într-o țară în care imprimanta e zeu și ștampila e ritual, într-un univers organizațional în care șpaga e religie, ANAF anunță că va folosi inteligența artificială pentru depistarea evaziunii fiscale. Moment istoric! Dacă totul merge ca până acum, IA va fi prima care va fugi în străinătate. Cu banii, clar.

Cuiva aflat pe culmile competenței în structurile ANAF i s-a arătat!

A avut loc o revelație, o epifanie: ”Fraților! se vede treaba că trebușca noastră nu poate fi dusă la bun sfârșit câtă vreme noi și numai suntem cei care trebuie s-o săvârșească! E nevoie de cineva neispitit de nemuncă și de frăgezimea șpăgii!!! Mi s-a arătat în vis unchiul Anton (coleg cu nașul Marcu) și mi-a arătat Calea! Știu pe cine trebuie să punem la muncă în locul nostru!!”

Și așa s-a ajuns aici. La Inteligența Artificială, aia bună, clar, că aia mai puțin bună, care pocește sufletele copiilor noștri, nici nu poate fi luată în vreun calcul.

ANAF intră în era digitală. Pe hârtie.

Și totuși, să fim corecți: e o veste bună. ANAF descoperă inteligența. Artificială, dar tot e un început. Poate că în sfârșit algoritmii vor face ce funcționarii n-au avut curajul — să observe că milionarii fără venituri declarate nu cresc natural, ca roșiile în solar.

Dar nu putem opri aici revoluția digitală! Dacă tot ne băgăm în priză, propunem extinderea urgentă a IA-ului în toate colțurile administrației publice, unde mintea umană s-a epuizat de prea multă hârtie și prea puțină logică.

Poliția Română – AI cu radar moral

IA-ul trebuie implementat imediat în Poliția Română. Nu pentru a amenda mai repede, ci pentru a detecta „viteza de reacție” a agenților când vine vorba de rude, pile și șpăguțe.
Un algoritm simplu: dacă șoferul spune „știți pe cine am în mașină?” – sistemul trimite direct mesaj la DNA.
Bonus: o funcție de recunoaștere facială pentru „figuri de baron local în trafic”.

Ministerul Transporturilor – IA care numără gropi

Să dăm IA-ului o misiune nobilă: să cartografieze gropile din drumurile patriei. Așa scutim ministrul de efortul vizionar de a le inaugura periodic.
Un model antrenat special ar putea chiar să facă previziuni: „Pe acest drum, între satele X și Y, va apărea o groapă de calibru european în 3…2…1…”
Și dacă merge bine, îl putem conecta la sistemul de sănătate, să trimită direct ambulanța.

Casa de Pensii – IA de calcul infinit

Aici e raiul pentru orice algoritm care iubește suferința. Sistemul actual e atât de încâlcit încât și un calculator cuantic ar cere concediu medical.
Dar IA ar putea aduce ordine în haos:
– detectează pensiile speciale care nu respectă logica matematică;
– corectează „erorile” făcute intenționat;
– trimite notificare automată: „Stimate beneficiar, pensia dvs. e rușinos de mare. Ați fost selectat pentru experimentul de reumanizare socială.”

Curtea de Conturi – IA de audit existențial

Aici algoritmul ar avea misiunea să răspundă la întrebarea eternă: „Unde sunt banii?”
Pe baza unei baze de date masive (numită și „România”), IA va identifica traseele banilor publici și va emite rapoarte cu titlul „Operațiunea Banii se duc la Bani”.
Eventual, pentru eficiență, ar putea fi conectată la un detector de râsete – căci, după fiecare raport, se râde mult.

Parlamentul – IA de somn programat

O inițiativă de pionierat: un sistem automat care să determine momentul exact când un ales adoarme în plen și să-i închidă microfonul.
O funcție suplimentară, „Antipoltron”, ar limita intervențiile la 90 de secunde și ar filtra discursurile inutile: dacă algoritmul detectează expresii precum „dragi români”, „am spus mereu” sau „nu pentru mine o fac”, microfonul se autodistruge.

Ministerul Educației – IA de alfabetizare digitală

În sfârșit, o inteligență care să scrie fără greșeli în comunicatele oficiale!
Dar mai mult decât atât: o IA educativă care să înțeleagă logica programelor școlare românești – dacă o reușește, merită Premiul Nobel.
Algoritmul ar putea chiar să prezică viitorul elevilor:
„Conform datelor, acest copil va termina facultatea, se va angaja pe minimul pe economie și va plăti taxele celor cu pensii speciale.”

Primăriile – IA care recunoaște rudele primarului

O inovație națională! IA-ul identifică nume repetate în aparatul administrativ și emite raportul „Clanul administrativ local – ediția actualizată”.
Se pot face și hărți interactive: „Această stradă e asfaltată doar până la casa verișorului primarului.”
Pentru primarii foarte evoluați, sistemul poate propune un update: „Domnule primar, n-ați mai angajat nicio rudă de două luni. E totul în regulă?”

DNA – IA de imunitate

Inteligența Artificială de aici ar trebui să decidă cine e „suspect strategic” și cine e „de neatins”.
În plus, un modul secundar – „Predictor de Achitare” – ar putea calcula probabilitatea ca un dosar să se prescrie înainte de verdict.
Astfel, și publicul ar putea face pariuri, pentru o transparență totală.

Ministerul Mediului – IA de copaci imaginari

O aplicație națională care arată câți copaci „au fost plantați” și câți „au supraviețuit în comunicatele de presă”.
Funcția premium: recunoașterea automată a panseluțelor electorale.

Mușchiul competenței trebuie hrănit artificial!

Adevărul e că România avea nevoie de inteligență artificială. Cea naturală a fost prea des epuizată, exilată sau pensionată special.

Dacă ANAF reușește performanța de a face din IA o unealtă reală, poate vom descoperi un miracol: că un algoritm, spre deosebire de un șef de instituție, nu poate fi cumpărat cu un concediu la Nisa sau un post pentru nepoată.

Până atunci, să spunem cu solemnitate:
„Noroc că avem IA! În sfârșit, ceva inteligent în statul român — chiar dacă e artificial.”