Nota de plată a eșecului: Statul a pompat 3,5 miliarde de lei în companii publice aflate în pragul colapsului

Un document semnat de Attila Gyorgy, subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor prezintă amploarea sprijinului financiar de stat pentru companiile publice care înregistrează pierderi masive și capitaluri negative.

Radiografia „găurilor negre”: sute de controale, miliarde de lei în subvenții

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, în perioada 2015-noiembrie 2025, Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară a efectuat 3.853 de acțiuni de control la 83 de operatori economici de stat care înregistrează plăți restante. De asemenea, inspecția fiscală a stabilit sume suplimentare de peste 509 milioane lei în urma a 620 de controale efectuate începând cu anul 2014.

Statul român a continuat să pompeze resurse financiare în companii care, în mod normal, ar fi în pragul insolvenței. Documentul arată că, din cele 27 de întreprinderi publice vizate de interpelare, 13 au primit „subvenții de la bugetul de stat” în ultimul deceniu.

Principalii beneficiari ai banilor publici (2015-2024)

Analiza anexelor relevă un trend ascendent al subvențiilor de exploatare, menite să acopere cheltuielile curente ale acestor companii:

• CFR Călători SA: Este, de departe, cel mai mare beneficiar, primind subvenții de exploatare care au crescut constant de la 1,09 miliarde lei în 2015 la peste 2,13 miliarde lei în 2024.
• Metrorex SA: Compania care administrează metroul bucureștean a beneficiat în 2024 de subvenții de exploatare de peste 870 milioane lei, la care se adaugă subvenții pentru investiții de 447 milioane lei.
• Complexul Energetic Valea Jiului SA: A primit în 2024 o injecție masivă de peste 441 milioane lei pentru exploatare, după ani de subvenții mult mai reduse.
• Conversmin SA: O altă entitate menținută constant din bani publici, cu subvenții de exploatare care au oscilat în jurul a 40-50 milioane lei anual în perioada analizată.

Cine poartă responsabilitatea?

Deputatul Valeriu Munteanu a făcut o interpelare parlamentară în care a întrebat ministerul cine este responsabil pentru tolerarea pierderilor și a capitalurilor negative ani la rând, Ministerul Finanțelor a pasat răspunderea către structurile de management intern: „Responsabilitatea înregistrării de pierderi și capitaluri negative revine organelor de administrare și conducere ale acestor operatori economici”.

Mai mult, în ceea ce privește eficiența acestor cheltuieli — respectiv „rezultatele concrete generate” de subvenții — Ministerul Finanțelor declară că nu este în măsură să se pronunțe. Această sarcină revine „autorităților publice tutelare” (ministerele de resort), care exercită calitatea de acționar în numele statului.

Subvențiile de exploatare au atins vârful de 3,52 miliarde lei

Deși Ministerul Finanțelor susține că monitorizează indicatorii economico-financiari ai acestor întreprinderi publice, datele arată că sumele alocate pentru exploatare (supraviețuire) au depășit adesea sumele alocate pentru investiții. De exemplu, la nivelul total al anului 2024, subvențiile de exploatare au atins vârful de 3,52 miliarde lei, în timp ce investițiile au primit doar 422 milioane lei.