Noua Lege a partidelor. AEP ar putea decide cine intră în politică și cine este scos afară

Un proiect elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă rescrie regulile de înființare, funcționare și dizolvare a partidelor. Conține măsuri utile de transparență și organizare internă, dar și o schimbare periculoasă: AEP ar urma să primească puterea de a înregistra și desființa formațiuni politice.

Partidele pleacă de la tribunal și ajung la AEP

În prezent, înființarea și dizolvarea unui partid sunt hotărâte de Tribunalul București.

Proiectul mută aceste decizii la AEP, unde ar fi luate de completuri formate din angajații instituției. Contestațiile ar ajunge abia ulterior la Curtea de Apel București.

Expert Forum consideră că dreptul de asociere politică trebuie protejat direct de un judecător independent, nu administrat inițial de o autoritate a cărei conducere este numită politic.

Pe scurt: partidele aflate la putere ar putea influența instituția care hotărăște dacă alte partide au voie să existe.

Nu mai ajung trei fondatori

Pragul necesar înființării unui partid ar crește de la trei la 100 de membri fondatori. Proiectul nu explică de ce a fost ales acest număr.

România are peste 270 de partide, multe inactive sau imposibil de contactat.

Este o problemă administrativă reală, dar soluția poate fi verificarea activității lor, nu îngreunarea accesului noilor competitori pe piața politică.

Dizolvarea devine sancțiune administrativă

AEP ar putea dizolva un partid pentru

inactivitate,

neactualizarea sediului sau conducerii,

lipsa situațiilor financiare

ori neparticiparea la două scrutinuri succesive.

Unele formulări sunt neclare.

Nu se precizează nici ce fel de alegeri trebuie ratate.

Un partid local ar putea fi sancționat doar fiindcă nu prezintă candidat la Președinție.

Dizolvarea este pedeapsa capitală pentru o organizație politică. Proiectul o tratează uneori ca pe închiderea unui SRL care n-a depus bilanțul.

Siglele partidelor primesc protecție excesivă

Utilizarea denumirii sau siglei unui partid fără acordul acestuia ar fi interzisă, cu anumite excepții pentru presă, educație și informare publică.

Formularea rămâne suficient de largă pentru a provoca litigii și a descuraja critica politică pe rețelele sociale.

Proiectul mai introduce amenzi între 20.000 și 80.000 de lei, fără să diferențieze suficient faptele minore de încălcările grave.

Există și prevederi bune

Sunt clarificate patrimoniul, drepturile membrilor, arbitrajul intern, protecția datelor și obligațiile de transparență.

Apare și posibilitatea digitalizării administrării partidelor.

Problema nu este modernizarea, ci concentrarea puterii.

AEP poate ține registrul partidelor și le poate controla finanțarea. Dar cheia de la ușa democrației trebuie să rămână la instanță.

Proiectul integral poate fi consultat pe site-ul AEP.