One United Properties mizează pe datorii uriașe: puteri nelimitate pentru executivi, garanții pe active strategice și riscuri majore pentru investitori

Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) a One United Properties, desfășurată pe 4 septembrie 2025, a adus în prim-plan o serie de hotărâri care ridică întrebări serioase privind strategia financiară a companiei și riscurile asociate pentru acționari și piață.

Creștere masivă a îndatorării – risc pentru stabilitatea financiară

Cea mai importantă decizie privește aprobarea contractării unei facilități de credit în valoare de până la 63,8 milioane de euro prin subsidiara One United Tower SRL, cu scopul de a rambursa credite existente și de a acorda împrumuturi intragrup. În paralel, AGEA a aprobat majorarea facilităților de credit cu încă 42,45 milioane de euro pentru proiectele One Cotroceni Park.

Aceste măsuri vor crește semnificativ gradul de îndatorare al grupului, ceea ce poate afecta indicatorii financiari și capacitatea de rambursare, într-un context economic volatil și cu dobânzi bancare ridicate. Deși compania justifică deciziile prin nevoia de finanțare a proiectelor și optimizare a structurilor existente, există riscul ca presiunea pe fluxurile de numerar să se intensifice.

Expunere ridicată prin garanții și ipoteci

Hotărârile AGEA permit constituirea de garanții extinse, inclusiv ipoteci asupra părților sociale din subsidiare și asupra creanțelor prezente și viitoare. Practic, compania își angajează activele strategice pentru a asigura finanțările, ceea ce reduce flexibilitatea operațională și poate genera probleme în cazul unor dificultăți de rambursare.

12:02, 28.08.2025 • ECONOMIE

One United Properties în S1 2025: Lichiditate în scădere, expunere ridicată pe filiale și riscuri crescute în context macroeconomic incert

11:06, 17.08.2025 • ECONOMIE

Acuzaţii dure la adresa lui Ilie Bolojan: „A îndatorat fiecare român cu 12.000 de euro!”

Mai mult, există prevederi care permit subordonarea creanțelor și chiar acordarea de garanții personale din partea societății-mamă pentru împrumuturile filialelor, accentuând riscul de contaminare financiară în cazul în care unul dintre proiecte întâmpină dificultăți.

Puteri extinse pentru conducerea executivă – risc de decizii discreționare

Una dintre cele mai sensibile hotărâri adoptate în cadrul AGEA vizează delegarea unor competențe semnificative către membrii executivi ai Consiliului de Administrație, fără a mai necesita aprobarea acționarilor pentru pașii următori. Executivii primesc mandatul de a:

• negocia și semna contracte de credit și acte adiționale;
• modifica structuri de finanțare în funcție de evoluția negocierilor;
• înlocui instituții de credit partenere;
• constitui noi garanții reale sau personale, inclusiv asupra activelor companiei și ale subsidiarelor.

Aceste atribuții, acordate „cu puteri depline și individuale” și posibilitatea de subdelegare, le oferă conducătorilor executivi libertatea de a decide asupra unor aspecte critice – de la nivelul îndatorării și tipul garanțiilor până la condițiile contractuale – fără o consultare ulterioară a Adunării Generale a Acționarilor.

Riscul major derivă din faptul că aceste decizii pot avea impact direct asupra stabilității financiare a companiei, asupra structurii capitalului și chiar asupra controlului acționarilor asupra unor active strategice. Practic, acționarii sunt excluși din procesul decizional privind posibile schimbări semnificative ale structurii de garanții, nivelului de îndatorare sau ale condițiilor contractuale impuse de bănci.

În contextul în care pachetul majoritar de acțiuni este deținut de fondatori și persoane apropiate acestora, concentrarea puterii decizionale în mâinile unei conduceri executive cu puteri discreționare ridică probleme de guvernanță corporativă, precum:

• diminuarea transparenței față de investitorii minoritari;
• lipsa unui mecanism eficient de verificare a riscului asumat;
• posibilitatea ca decizii financiare complexe să fie luate în interesul grupului de control, nu neapărat al tuturor acționarilor.

Astfel, în lipsa unor limite clare sau a unor rapoarte detaliate și periodice către acționari, această strategie creează un precedent periculos pentru consolidarea deciziei în mâinile unui grup restrâns, cu efecte pe termen lung asupra încrederii investitorilor și asupra imaginii companiei pe piața de capital.

Consiliul de Administrație al One United Properties este format dintr-o combinație de fondatori, membri executivi și independenți, cu experiență în domenii diverse precum banking, investiții, real estate și antreprenoriat.

La conducere se află Claudio Cisullo, președinte al Consiliului de Administrație și membru neexecutiv independent, cunoscut pentru rolul său de fondator al CC Trust Group AG.

Cei doi fondatori ai companiei, Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, sunt membri executivi ai Consiliului, ambii cu background în banking și cu experiență în investiții.

Printre membrii neexecutivi independenți se regăsesc:

• Horia Manda, președinte al Consiliului de Administrație la Patria Bank și partener executiv la Axxess Capital;
• Marius Diaconu, investitor cu peste 20 de ani experiență în domenii precum imobiliare, IT, agricultură și sănătate;
• Augusta Drăghici, cofondatoare a Grupului Superbet;
• Dirk Pahlke, fost partener global al Rothschild & Co, cu o carieră de aproape două decenii în domeniul financiar internațional.

Strategie agresivă cu riscuri sistemice

Deși extinderea proiectelor imobiliare poate justifica nevoia de finanțare, creșterea accelerată a îndatorării, corelată cu nivelul ridicat de garanții și puterile discreționare acordate conducerii, reprezintă un risc semnificativ pentru stabilitatea financiară a companiei. În absența unei comunicări detaliate privind planul de rambursare și sursele viitoare de venit, investitorii ar putea percepe aceste decizii drept un semnal de avertizare.

Întrebarea esențială pentru investitori: Va putea One United Properties să mențină un echilibru între expansiune și sustenabilitatea financiară sau aceste măsuri vor conduce la un grad de îndatorare dificil de gestionat pe termen lung?