Parlamentul a adoptat Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru 2025-2030. Câte voturi au fost împotrivă

Parlamentul României a aprobat miercuri Hotărârea pentru Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, printr-o ședință comună. S-au înregistrat 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și 3 abțineri.

Corupția, o amenințare majoră

Președintele Nicușor Dan a prezentat documentul în Parlament, subliniind amenințările identificate, printre care atacurile la infrastructura critică, războiul hibrid desfășurat de Rusia, campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice. El a evidențiat că aceste provocări afectează democrația și statul de drept, iar strategia este gândită pentru a răspunde acestor riscuri.

Totodată, președintele a menționat că strategia identifică corupția drept o amenințare majoră, alături de vulnerabilitățile interne, care necesită măsuri integrate și eficiente.

Prima strategie națională în transparență publică

Elaborarea strategiei a implicat un proces interinstituțional complex, la care au participat toate instituțiile cu atribuții în securitate și apărare, reprezentanți ai societății civile, think-tank-uri și mediul academic. Documentul a fost publicat în transparență publică, fiind prima strategie națională care a parcurs această etapă, pentru a permite consultarea și implicarea cetățenilor.

14:30 • POLITICĂ

Nicușor Dan, în Parlament: Instabilitatea externă și vulnerabilitățile interne amenință securitatea României

08:22 • Apărare

Nicuşor Dan vine în Parlament să prezinte Strategia Națională de Apărare a Țării

Strategia exprimă viziunea unei Românii moderne și sigure, axată pe cetățeni și pe protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, cu instituții transparente, integre și eficiente, orientate către binele public.

Principiul independenței solidare

Conceptul central al strategiei este „independența solidară”, care implică autonomie strategică combinată cu solidaritate față de partenerii și aliații NATO și UE.

Documentul subliniază că România își va proteja interesele naționale, respectând angajamentele internaționale și cooperând cu partenerii strategici pentru a răspunde provocărilor globale.

Structura strategiei: principii, amenințări și obiective

Strategia este structurată în mai multe capitole:

• Capitolul 1 – Principiile strategiei de apărare: definește viziunea României în materie de securitate națională, valorile fundamentale (statul de drept, democrația, libertățile cetățenești, eficiența instituțională) și principiul independenței solidare.
• Capitolul 2 – Evaluarea contextului global de securitate: analizează tendințele majore până în 2030 și provocările regionale, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, instabilitatea în Marea Neagră și Balcanii de Vest, riscurile hibride și cibernetice, precum și impactul tranziției energetice și al războaielor comerciale.
• Capitolul 3 – Amenințări, riscuri și oportunități: identifică amenințările directe și vulnerabilitățile interne, dar și oportunitățile de consolidare a rolului României în NATO și UE, modernizarea Apărării, dezvoltarea industriei de apărare și inovarea tehnologică.
• Capitolul 4 – Interese și obiective naționale de apărare: stabilește prioritățile strategice, printre care apărarea suveranității și integrității teritoriale, protecția cetățenilor, reziliența instituțiilor, consolidarea democrației și securitatea energetică și alimentară.
• Capitolul 5 – Direcție de acțiune: prevede măsuri concrete, precum modernizarea Armatei României, întărirea sistemului de management al crizelor, consolidarea ordinii publice și securizarea infrastructurii critice și a spațiului cibernetic.
• Ultimul capitol, „Considerații finale”, reafirmă angajamentul statului față de securitatea națională, protecția cetățeanului și participarea activă în cadrul NATO și UE, evidențiind caracterul adaptabil și prospectiv al strategiei, orientat spre siguranță, stabilitate și prosperitate pe termen lung.

Adoptarea Strategiei s-a făcut cu 314 voturi „pentru” și 43 „împotrivă”. Strategia oferă un cadru clar pentru protecția cetățenilor și pentru gestionarea provocărilor de securitate în perioada 2025-2030.