Percheziții DIICOT în nouă județe. Contrabandă masivă cu produse petroliere prin Vama Constanța, paguba este uriașă

Procurorii DIICOT au declanșat o operațiune de amploare joi dimineață, efectuând percheziții în nu mai puțin de 37 de locații, inclusiv în sediul Vămii Constanța, la domiciliile unor persoane fizice și la sediile mai multor companii. Acțiunile vizează un mecanism sofisticat de contrabandă transfrontalieră și evaziune fiscală cu produse petroliere. Dosarul este deschis *in rem*, vizând faptele de constituire de grup infracțional, evaziune fiscală și folosirea de documente falsificate la import-export.

Percheziţii

Perchezițiile au loc în București și în opt județe: Ilfov, Constanța, Prahova, Buzău, Bacău, Galați, Cluj și Bihor. În centrul investigației se află suspiciuni grave legate de modul în care motorina a fost importată în România, potrivit g4media.ro.

Procurorii DIICOT acuză că grupul infracțional ar fi pus în practică un mecanism complex de fraudă. Acesta implica utilizarea la autoritatea vamală a unor documente falsificate sau inexacte, care vizau cantitățile de produse importate. Mai mult, rețeaua ar fi folosit „infrastructura și facilitățile unui terminal petrolier deținut de o companie cu capital majoritar de stat”, arată DIICOT.

15:27 • ACTUALITATE

Bulgarii de la Euroins au dat statul român în judecată! Din nou

10:41, 25.11.2025 • Internațional

Percheziții la un partid politic. Este vizat un fost ministru suspectat de finanțări ilegale

O altă componentă esențială a fraudei se referă la modalitatea de import a produselor.

„Importatorii români au operat cu coduri de acciză de tip , ceea ce a favorizat pierderea trasabilității unor cantități semnificative de produse petroliere (motorină). Sunt făcute verificări cu privire la un număr 11 firme care au importat motorină în perioada 2022-2025”, transmite DIICOT în comunicatul de presă.

Distorsionarea pieței și evaziunea fiscală

Folosirea documentelor false sau inexacte la import a avut un efect direct de distorsionare a pieței produselor petroliere. Potrivit procurorilor, societățile intermediare implicate, deși relativ mici ca infrastructură, au realizat „profituri disproporționat de mari în raport cu operatori care dețin capacități semnificative de rafinare, producție și distribuție”.

Totodată, acest mecanism a creat condițiile propice pentru comiterea de acte de evaziune fiscală. Acestea includeau fie „omisiunea totală sau parțială a înregistrării în contabilitate a operațiunilor și a veniturilor obținute din vânzarea motorinei importate”, fie „evidențierea unor cheltuieli fără fundament economic ori a unor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate statului”.

Acuzații de corupție în Vama Constanța

Vama Constanța, de unde procurorii ridică înscrisuri, apare de mai mult timp în atenția presei și a avertizorilor de integritate. Info Sud-Est și G4Media au relatat anterior despre acuzațiile aduse de agenții economici și comisionarii vamali, potrivit cărora Vama blochează sau întârzie nejustificat mărfuri, iar directorul general adjunct de la acea vreme, **Alexandru Mateiciuc** (actual șef la Vama Mangalia), ar fi gestionat preferențial situațiile: „Cine nu se conformează, așteaptă”, au declarat sursele citate.

Procurorii ridică acum înscrisuri și de la comisionarii vamali apropiați de Alexandru Mateiciuc, conform surselor ISE.

Mai mult, avertizorii de integritate au vorbit de o evaziune fiscală de 5 miliarde de lei anual în vămile „cu grad maxim de corupție”, printre care se numără și Vama Constanța. Aceștia semnalau că Vama favoriza zeci de companii românești de tip fantomă, cu acționariat românesc și/sau străin, „oferindu-le acces la informații secretizate, la infrastructura Oil Terminal Constanța și ajutându-le constant prin diminuarea controalelor vamale”.

Nu în ultimul rând, acuzațiile de corupție au venit chiar din interior. Un grup de vameși din Constanța au acuzat, într-o scrisoare anonimă adresată Ministerului Finanțelor, existența unei rețele de angajați care „ia șpagă” în Vama Constanța, semnalând că „în registre e dezastru” și că „nu se ține o evidență corectă la marfa descărcată”.