Performanțele slabe ale burselor europene determină marile companii să mute acțiunile în SUA

Europa Shell și TotalEnergies tatonează terenul, și iau în calcul delistarea de pe bursele europene, cu intenția de a se muta pe Wall Street, pe fondul recentelor evoluții negative ale principalilor indexi, după rezultatele alegerilor europarlamenare din Zona Euro, cu victorii surprinzătoare ale formațiunilor de dreapta.

Decizia de a transfera listarea pe Wall Street este o mișcare care ar afecta puternic bursele din Londra și Paris, comentează CNN.

Shell este a doua cea mai mare companie din indicele FTSE 100 al Bursei din Londra, cu o pondere de 8,4 la sută.

14:03, 21.10.2024 • ECONOMIE

FT: Autoritatea de reglementare din UE dorește consolidarea supravegherii burselor de valori, urmând exemplul SUA

12:25, 21.10.2024 • Internațional

Ischinger: Decalajul tehnologic al Europei este o problemă majoră de securitate

În același timp, TotalEnergies este a patra companie ca mărime din indicele CAC 40 al Bursei din Paris, reprezentând 6 la sută din valoarea totală.

Tulburările politice din Franța, după victoria dreptei, condusă de Marine Le Pen, au speriat investitorii, cu atat mai mult, cu cat, președintele Emanuel Macron a anunțat dizolvarea Parlamentului, și organizarea de alegeri anticipate.

În ciuda statutului lor, reprezentanții ambelor companii și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu valoarea scăzută a acțiunilor lor în comparație cu cea a rivalilor din Statele Unite și și-au propus să le mute peste ocean, arată CNN.

Datele confirmă că acțiunile celor două companii europene sunt subevaluate în raport cu cele ale Exxon Mobile și Chevron.

Dar acestea sunt doar cele mai recente companii care aleg piața de capital americană în detrimentul celei europene.

Multe altele au părăsit deja bursele din Uniunea Europeană și Marea Britanie și au ales să se mute sau s-au listat direct pe Wall Street.

Cel mai cunoscut exemplu este al producătorului de cipuri britanic ARM, care a înregistrat cea mai mare ofertă publică inițială din 2023, când s-a listat pe piața Nasdaq în septembrie.

Companiile europene vor să se listeze la New York, și nu la Paris sau Amsterdam, deoarece piețele bursiere din SUA sunt mai adânci, mai lichide, investitorii tind să accepte mai ușor riscurile și reglementarea nu este atât de stufoasă.

Iar toate astea le fac mai performante.

Dar atunci când companiile sale aleg să se listeze în altă parte asta vine la pachet și cu mutarea sediului, iar Europa nu pierde doar afaceri, ci și infrastructura și ecosistemul din jurul lor, contribuții fiscale, personal înalt calificat, inovație și idei, care sunt elemente cheie pentru crearea de noi locuri de muncă și creștere economică.

Înainte de criza financiară din 2008, performanțele principalelor piețe bursiere americane și europene erau relativ apropiate.

Dar din 2008, decalajul s-a mărit considerabil, impulsionat de creșterea giganților tehnologici din Silicon Valley, care a determinat avansul pieței americane și a atras tot mai mulți bani de la administratorii de active și de la fondurile de pensii din întreaga lume, arată Financial Times.

Lipsa de vigoare a piețelor europene are mai multe cauze.

Una dintre ele ține de avansul economic din Europa, care de la criza financiară din 2008 a fost mult mai redus decât creșterea economiei SUA.

Europei îi lipsesc, de asemenea, companiile tehnologice care au impulsionat creșterea rapidă a acțiunilor americane, iar investitorii locali au o aversiune la risc mai crescută decât cei americani și sunt mai puțin dornici să susțină startup-urile care nu obțin încă profit.

În același timp, structura pieței europene este mai complexă, în comparație cu cea americană.

Sunt 35 de burse și 18 case de compensare, față de trei burse și o casă de compensare în SUA.

Practic, aproape fiecare țară europeană are propria bursă, pe care politicienii o consideră o sursă de mândrie națională, iar astfel activitățile de tranzacționare și post-tranzacționare au loc pe multe piețe, ceea ce împarte lichiditatea.

Un alt factor care dezavantajează Europa este cultura financiară.

De regulă, gospodăriile europene își țin economiile în numerar și mai puțin în acțiuni și fonduri de investiții, în vreme ce familiile americane investesc mai mult pe bursă și în fonduri.

Prin urmare, companiile europene depind în foarte mare măsură de împrumuturile bancare pentru finanțare. Iar adesea aceasta este singura opțiune, mai degrabă decât una dintre multele opțiuni.

Astfel, deși băncile rămân importante – în special pentru IMM-uri, companiile inovatoare și cele mai riscante se luptă să găsească finanțare și adesea părăsesc Europa pe măsură ce se dezvoltă, potrivit unei analize a think-tank-ului New Financial.

Gospodăriile din Uniunea Europeană păstrează o treime din activele lor financiare în numerar.

Dacă o parte a acestor bani ar fi redirecționați către investiții de capital, iar ponderea acestora s-ar mări cu doar cinci punte procentuale, pe piață ar intra 1.800 de miliarde de euro, potrivit New Financial.

Totodată, Uniunea Europeană trebuie să-și îmbunătățească imaginea în rândul investitorilor.

UE 27 are reputația nefavorabilă de a fi suprareglementat și nepotrivit pentru startup-urile care vor să se extindă.

Politicienii europeni încearcă să deblocheze potențialul Uniunea Europeană printr-un plan ambițios – Uniunea Piețelor de Capital, care să ajute companiile să strângă bani pentru dezvoltare de pe piețele de acțiuni și obligațiuni, în loc să depindă în mare măsură de bănci.

Proiectul este însă blocat de un deceniu. Mai multe țări mici se tem să cedeze Bruxelles-ului controlul național asupra piețelor de capital și mai multe competențe de supraveghere.