Permiteți să raportez: în timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit
Subsemnatul, desemnat să execut serviciul de patrulare în Realitate pe durata ultimilor 40 de ani, raportez că am preluat postul conform ordinului, cu efectiv complet de iluzii, optimism regulamentar și o lanternă care nu a funcționat niciodată corespunzător.
- Regimul s-a defectat, personalul a rămas
- Istoria și-a anunțat prematur pensionarea
- România a intrat în NATO și în Uniunea Europeană.
- Turnurile au căzut. Sistemul a rămas în picioare
- Internetul a conectat prostia la viteză maximă
- Pandemia a fost soluționată prin epuizare
- Obiectivul a fost patrulat cu succes
La intrarea în serviciu, planeta se afla aproximativ la locul ei.
Existau dictaturi, foamete, tensiuni între marile puteri și suficiente focoase nucleare pentru încetarea activității fără preaviz. Situația era apreciată drept stabilă.
Regimul s-a defectat, personalul a rămas
În 1989, regimul din dotare s-a defectat brusc și a fost înlocuit, pe timp de noapte, cu mai multe piese recuperate din vechiul aparat.
Operațiunea s-a desfășurat cu foc real, victime și transmisie directă.
Populația a primit libertate, iar libertatea a primit imediat administratori.
Li se spunea ”emanați”. Oamenii normali la cap au înțeles imediat care-i șmenul. Ceilalți nu.
Au urmat mineriade, privatizări, inflație, falimente și dispariția organizată a patrimoniului.
Fabricile au fost demontate, băncile golite, dosarele rătăcite, iar vinovații scoși basma curată în ordinea intrării în Sistem.
Totul a fost consemnat și înaintat organelor competente, care nu se aflau în birou.
Istoria și-a anunțat prematur pensionarea
Uniunea Sovietică s-a desfăcut în componente, Zidul Berlinului a fost scos din uz, iar istoria a declarat că și-a încheiat activitatea.
S-a constatat ulterior că plecase doar până la bufet.
În fosta Iugoslavie au fost semnalate asedii, epurări, gropi comune și intervenții internaționale cu întârziere regulamentară. În Rwanda s-a executat un genocid într-un interval administrativ foarte eficient. Comunitatea internațională a luat act și a păstrat un moment de reculegere.
România a intrat în NATO și în Uniunea Europeană.
Evenimentele au fost întâmpinate cu drapele, discursuri și angajamentul solemn de a continua aproximativ ca înainte.
Turnurile au căzut. Sistemul a rămas în picioare
În 2001, două avioane au intrat în clădiri, iar omenirea a intrat într-o epocă din care nu a mai ieșit.
Au urmat Afganistanul, Irakul, atentatele și războaiele purtate pentru pace până când pacea n-a mai putut fi identificată pe teren.
În 2008, sistemul financiar mondial a căzut de la etaj, dar a fost prins în brațe de contribuabili.
Băncile au fost salvate, directorii recompensați, iar cetățenii instruiți să fie mai responsabili.
Au fost consemnate tsunamiuri, cutremure, incendii și accidente nucleare. Natura a transmis mai multe avertismente, toate înregistrate și clasate la „Diverse”.
Internetul a conectat prostia la viteză maximă
Între timp, internetul a unit omenirea. Acum fiecare prost poate comunica instantaneu cu toți ceilalți, ceea ce reprezintă, din punct de vedere tehnic, un progres.
Adevărul a devenit opinie, minciuna a primit distribuire, iar notorietatea a înlocuit competența fără concurs și fără perioadă de probă.
Omenirea a acumulat întreaga cunoaștere în buzunar și a folosit-o în principal pentru filmulețe cu pisici, propagandă și înjurarea persoanelor necunoscute.
Pandemia a fost soluționată prin epuizare
În 2020, populația globului a fost introdusă în domiciliu și informată zilnic câți membri mai are.
S-au purtat măști, mănuși și războaie epidemiologice declarative între persoane care nu absolviseră nici măcar cursul scurt de dezinfectare cu spirt.
Pandemia a fost declarată încheiată după ce oamenii au obosit suficient.
S-a lăsat cu averi imense născute din nevoia de stat în casă cu masca pe figură.
Imediat după aceea, Rusia a invadat Ucraina.
Au reapărut tranșeele, deportările, orașele distruse și amenințările nucleare.
Europa a constatat că lumea cavernelor nu murise, ci locuia foarte aproape și avea artilerie.
În Orientul Mijlociu, conflictul a fost reluat conform tradiției, cu victime civile, justificări incompatibile și pace amânată până la clarificarea situației, adică pe termen nelimitat.
Obiectivul a fost patrulat cu succes
Pe durata serviciului s-au mai constatat schimbări climatice, migrații, atentate, prăbușiri economice, inteligență artificială, prostie naturală dezvoltată în eprubetă și dispariția lentă a rușinii publice.
Personal, am traversat toate incidentele fără pierderi majore de inventar.
Am predat speranțele pe bază de proces-verbal, am primit în schimb experiență și am constatat că aceasta seamănă suspect de mult cu oboseala.
Privind înapoi și înainte, raportez că nu se întâmplă nimic deosebit.
Nici în trecut, nici în viitor.
Înainte, înapoi. Gândim la scară psihoistorică, așa cum ne-a învățat Isaac Asimov.
Plus 1000 de ani. Minus 1000 de ani. Nimic, prieteni, nimic.
Ne-am obișnuit cu absolut orice.
Războiul intră în direct înaintea reclamei la detergent, catastrofa este întreruptă de prognoza meteo, iar sfârșitul lumii beneficiază de sponsori.
Fragmentele de dronă au ajuns piese de breloc.
Impostorii defilează solemn. La patriotism ”autentic” e o coadă nesfârșită.
Țuțupinele îmbunătățite plastic dau lecții de morală.
Orice mârțoagă politică are dreptul la replică.
Analfabeții funcționali redactează strategii naționale.
Hoții vorbesc despre integritate, securiștii despre democrație, iar plagiatorii cer respect pentru educație.
Generalii explică pacea imposibilă.
Rezerviștii de televiziune câștigă zilnic războaie pe care soldații adevărați le pierd în noroi.
Miniștrii inaugurează proiecte neterminate.
Primarii plantează borduri.
Parlamentarii adoptă legi pe care nu le-au citit, iar Curtea Constituțională le explică ulterior ce au vrut să spună.
Dosarele importante își încetează activitatea din motive de prescripție.
Vinovații ies hăhăind pe treptele tribunalelor indignați că au fost deranjați.
Canalele de știri invită câte patru mincinoși reevaluați și un moderator securist, pentru echilibru.
Dacă adevărul nu se prezintă în studio, este reprezentat de un analist cu grad mai mic, desemnat prin tragere la sorți.
Influencerii au devenit specialiști în nutriție, război, medicină, educație și relații internaționale.
Experiența lor profesională constă în posesia unui telefon ținut vertical. (Deși… nu întotdeauna, că trebuie filmate și ”alea la orizontală”.
Inteligența artificială compune discursurile. Prostia naturală le citește de pe prompter.
Prețurile cresc preventiv.
Salariile recuperează simbolic.
Pensiile speciale se reformează prin majorare, iar deficitul este redus prin schimbarea prognozei…
În fiecare dimineață aflăm că țara se află într-un moment decisiv. Până seara, momentul trece, împănat de onomatopee troglodite.
Populația ia act, achită factura și își continuă deplasarea.
Cum ziceam. Nu s-au semnalat incidente deosebite. Nici în trecut. Nici în viitor.
Așa era și când am preluat obiectivul. Așa va fi și peste 100 de ani.
Numai meduzele coafate de la știri continuă să ne avertizeze că urmează imagini cu puternic impact emoțional.
Permiteți să raportez: impactul a avut loc demult. Emoțiile nu se mai aflau în post.